Vicepremierul Oana Gheorghiu se află implicată într-un scandal politic și administrativ, după ce fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad, a depus o plângere penală la DNA. Acuzațiile vin în contextul unor presiuni pentru favorizarea unor contracte din zona digitalizării, în beneficiul grupului german Schwarz. Dosarul a provocat tensiuni în coaliția de guvernare și a reactivat discuțiile despre influența politică în atribuirea contractelor publice, într-un moment critic pentru proiectele din PNRR și fondurile europene.
Acuzații de presiuni pentru contracte și caiete de sarcini
Plângerea depusă la DNA susține că Dragoș Vlad a fost supus unor solicitări repetate pentru acces la informații tehnice și la caiete de sarcini înainte de publicarea oficială a procedurilor de achiziție.
Fostul șef al ADR afirmă că aceste discuții au avut loc în luna ianuarie 2026, în cadrul unor întâlniri la care ar fi participat oficiali guvernamentali și reprezentanți ai grupului Schwarz. Ulterior, ar fi urmat presiuni prin e-mailuri, adrese oficiale și mesaje pe WhatsApp.
El a precizat că primele întâlniri au fost cu ministrul Darău, în 12 ianuarie, iar pe 19 ianuarie a avut loc o întâlnire cu reprezentanții grupului Schwarz. În acea întâlnire, s-a solicitat explicit informații despre investițiile din PNRR, cloudul guvernamental, competențele digitale și procesul de robotizare a administrației publice, precum și prezentarea stadiului proiectelor și investițiilor.
Dragoș Vlad a confirmat că solicitările au continuat și în aceeași săptămână, cu analize asupra stadiului investițiilor și achizițiilor planificate sau în curs de realizare.
Proiectele vizate sunt cele din zona digitalizării administrației publice, inclusiv platforma ghișeul.ro și implementarea cloudului guvernamental, investiții evaluate la peste 160 de milioane de lei și finanțate din fonduri europene.
Demiterea șefului ADR și escaladarea scandalului
Tensiunile au crescut după demiterea lui Dragoș Vlad din funcția de președinte al ADR, pe 4 mai 2026, decizie semnată de vicepremierul Oana Gheorghiu. Aceasta a alimentat speculațiile despre un conflict între cei doi și a transformat cazul într-un subiect politic major.
Opoziția solicită anchete și explicații publice, în timp ce reprezentanții coaliției caută să limiteze impactul scandalului asupra imaginii guvernamentale. Incidentul are loc într-un context în care România se află în perioada de absorbție a fondurilor europene și de implementare a reformelor din PNRR.
Averea Oanei Gheorghiu
Dincolo de spațiul politic, atenția publicului s-a îndreptat asupra averii vicepremierului. Conform declarației de avere, Oana Gheorghiu deține împreună cu partenerul său, Corneliu State, mai multe proprietăți în București: un teren de 1.603 metri pătrați cumpărat în 2005, un teren intravilan de 144 metri pătrați și o casă de peste 127 metri pătrați, achiziționate în 2017.
În 2025, Oana Gheorghiu a declarat venituri totale de 280.680 de lei, dintre care peste 264.000 de lei provin din salariul încasat de la Asociația „Dăruiește Viață”. Aceasta revine la aproximativ 22.000 de lei lunar. De asemenea, a încasat dividende de aproape 14.000 de lei de la firma Global Group SRL.
Reprezentând economii, vicepremierul a declarat aproximativ 136.000 de lei în conturi și depozite bancare.