Planuri de restructurare identice pentru companii de stat administrate de AAAS
Un document analizat de o sursă independentă evidențiază faptul că patru planuri de restructurare avizate în luna martie 2026 pentru companii de stat sunt identice ca formă și conținut. Aceasta este considerată o problemă, deoarece companiile respective au realități diferite, iar planurile prezentate nu reflectă specificul activităților lor.
Planurile de restructurare și lipsa acțiunilor concrete
Toate cele patru planuri urmează același model textual, indiferent de natura activităților companiilor, precum vânzarea spațiilor comerciale, gestionarea de active radioactive, terenuri blocate sau proprietăți imobiliare evaluate la milioane de lei. Autenticitatea și respectarea particularităților fiecărei societăți sunt puse sub semnul întrebării.
Vicepremierul interimar a subliniat că niciunul dintre planuri nu include inițiative din partea AAAS ca acționar, nu există convocări ale Adunării Generale a Acționarilor pentru restructurare forțată, nu s-au făcut înlocuiri de management și nu s-au demarat acțiuni în instanță de către acționarul majoritar.
Situația specifică a celor patru companii
Radioactiv Mineral Măgurele, companie cu pierderi pierdene de 3,9 milioane de lei și venituri în scădere cu 38%, are activitate fizic imposibil de exercitat în condițiile actuale. Planul prevede un profit anual de 490.000 de lei pornind din 2026, însă compania înregistrează pierderi și colaps de venituri.
La Active Conexe SA, fosta platformă Ford Craiova, 42% din imobilele evaluate la 100 de milioane de lei generează costuri, fără să aducă venituri. În plus, AAAS nu a stabilit un calendar de valorificare a bunurilor, iar planul presupune dublarea profitului în patru ani, bazându-se pe ipoteze neconfirmate.
Arcadia 2000 deține opt terenuri în cote indivize și spații blocate în clădiri publice din Arad și Botoșani. Activele rămân inactive de ani fără intervenții din partea AAAS, iar proiecțiile financiare sunt considerate de specialiști nerealiste.
Aspecte financiare și probleme administrative
Toate cele patru companii raportează pierderi cumulate și active evaluate la 100 milioane de lei, în condițiile în care majoritatea obțin venituri exclusive din închirierea bunurilor imobile. Problematica juridică a bunurilor patrimoniale și cheltuielile pentru membri în consilii de administrație și directori sunt comune tuturor.
Dintre acestea, două companii au în consiliile de administrare cel puțin un membru provizoriu, în condițiile în care, prin PNRR, România și-a asumat eliminarea interimatelor. Toți membrii interimari au legături politice, ceea ce ridică întrebări legate de transparență și proceduri.
Impactul asupra patrimoniului public
Cifrele arată că cele patru companii dețin active publice, terenuri și construcții evaluate la 100 milioane de lei. Pierderile totale se cifrează la 38,4 milioane de lei, iar recuperarea completează un orizont estimat între șapte și nouă ani, după ipoteze neverificate și cu mecanisme de sancțiune aproape inexistente.
Companiile înregistrează în pierdere curentă 38,4 milioane de lei, iar activele, deținute în mare parte de stat, stimulând discuții despre modul în care se gestionează aceste bunuri și despre nivelul de verificare a planurilor de restructurare.
Mesajul critic și apelul pentru transparență
Reprezentantul citat consideră că lipsa acțiunilor concrete și proiecțiile financiare nerealiste demonstrează o gestionare ineficientă. El subliniază că reforma în administrarea activelor statului depinde de implicarea și conștientizarea politică și administrativă a situației.
Pentru a preveni transferul ineficienței asupra fondurilor publice, este nevoie de o verificare riguroasă a planurilor și un dialog transparent cu opinia publică pentru a clarifica realitatea acestor companii.
Accesul la informație și responsabilitatea în gestionarea patrimoniului public rămân priorități pentru reformă în domeniul activelor de stat.