Armenia primește o scrisoare de la Rusia prin care i se transmite suspendarea livrărilor de petrol și gaze în condiții preferențiale, dacă țara continuă apropierea de Uniunea Europeană, conform informațiilor transmise de agențiile Reuters și EFE.
Conținutul și contextul scrisorii
Ambasada Rusiei a transmis oficial scrisoarea ministrului Energiei din Armenia, Serghei Tsiviliov, pe 27 mai, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Documentul menționează că, în cazul în care Armeniei îi va continua procesul de integrare în UE, Rusia își rezervă dreptul de a suspenda sau denunța unilateral acordul semnat în 2013 privind cooperarea în domeniul aprovizionării cu gaze naturale, produse petroliere și diamante brute.
Disputele sunt centrate pe apropierea Armeniei de blocul comunitar și în contextul relațiilor în curs de deteriorare cu Rusia.
Negări și reacții oficiale
Ministerul Administrației Teritoriale și Infrastructurii din Armenia a negat oficial primirea scrisorii, în urma informațiilor transmise marți.
Tipărirea documentului de către Rusia nu a fost confirmată de autoritățile armene, iar reprezentanții guvernamentali nu au făcut publice reacții oficiale despre conținutul acestuia.
Impactul și consecințele posibile
Scrisoarea menționează că aprofundarea relațiilor Armeniei cu UE poate pune în pericol dezvoltarea cooperării cu Moscova.
Armenia beneficiază în prezent de condiții preferențiale pentru importurile din Rusia, inclusiv gaze naturale, petrol și diamante brute, conform acordului semnat în 2013.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat recent că, dacă Armenia se distanțează de Rusia, costul pentru gaze naturale ar putea crește de la 177 de dolari la 600 de dolari pentru mia de metri cubi, similar prețurilor practicate de europeni.
Inițiative de diversificare și relații internaționale
Pentru reducerea dependenței de Rusia, guvernul armean a căutat să diversifice sursele de energie, sporind importurile din România, Egipt și Bulgaria, și a început în 2022 să importe și din Azerbaijan.
Armenia, cu o populație de aproximativ 3 milioane de locuitori, nu are acces la mare și are relații tradiționale strânse cu Rusia, care deține o bază militară pe teritoriul său.
Relațiile s-au deteriorat după ce Nikol Pashinian, considerat pro-occidental, a devenit premier în 2018, în urma protestelor care l-au susținut.
După invazia Azerbaidjanului în 2023, Armenia a pierdut complet provincia Karabah, pe care o controla după război din anii ’90, populația armeană refugiindu-se în Armenia.
Amenințată de conflict și de schimbări în politica externă, Armenia a semnat un acord de pace cu Azerbaidjanul, în condițiile în care premierul Pashinian a continuat politica de apropiere de SUA și UE, în ciuda relațiilor tensionate cu Rusia.
Un acord de parteneriat strategic între SUA și Armenia a fost semnat recent la Erevan, în contextul inițiativei americane „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”, care prevede un coridor rutier și feroviar între Azerbaidjan și enclava Nahicevan, traversând teritoriul armenesc.
Aceasta reflectă eforturile Armeniei de a își ajusta orientarea geopolitică departe de Moscova, în condițiile în care relațiile cu Rusia se înrăutățesc.