România se află în fața unui nou val de schimbări economice generate de avansurile în domeniul inteligenței artificiale (AI), asemănătoare cu cele din revoluția digitală a anilor ’80 și ’90. Experții anticipează că beneficiile majore ale acestei tehnologii vor deveni vizibile în economie după un anumit decalaj, similar cu evoluția internetului în ultimele decenii.
Contextul evoluției AI și impactul economic
În prezent, economia americană continuă să crească, deși ritmul angajărilor a încetinit. Indicatorii de productivitate arată creșteri la nivel individual, dar productivitatea totală a factorilor de producție (TFP) rămâne aproape stagnantă sau înregistrează o încetinire în primul trimestru al anului 2026.
Economiștii folosesc două măsurători majore pentru evaluarea eficienței economice: productivitatea muncii, care analizează output-ul pe angajat, și TFP, care evaluează eficiența generală a transformării resurselor în bunuri și servicii. În ultimii ani, creșterile au fost vizibile în cazul productivității muncii, dar nu și în TFP.
Un studiu realizat anterior de London School of Economics indică faptul că utilizatorii AI pot economisi echivalentul unei zile de lucru pe săptămână, însă aceste economii nu se traduc neapărat în reducerea timpului de muncă.
Paralela cu istoricul internetului și a revoluției digitale
Experții atrag atenția că întârzierea în vizibilitatea efectelor economice ale noii tehnologii nu este o situație nouă. În anii ’90, companiile au făcut investiții masive în calculatoare și internet, dar statisticile oficiale nu arătau impactul unor creșteri de productivitate.
La acel moment, economistul Robert Solow a remarcat ironic: „Poți vedea era computerelor peste tot, mai puțin în statisticile de productivitate.” Doar câțiva ani mai târziu, efectele acesteia au devenit evidente în datele economice, iar experții anticipează aceeași situație pentru AI.
Un studiu publicat de Harvard Business Review arată că utilizarea AI permite economisirea timpului, însă angajații pot reinvesti aceste resurse în alte activități, ceea ce poate duce la zile de lucru mai încărcate și epuizare.
Un alt studiu de Harvard indică faptul că utilizarea intensivă a AI poate duce la supraîncărcare cognitivă, fenomen denumit „brain fry”, declanșat de oboseală mentală extremă.
Percepția realizatorilor și perspectivele viitoare
Un sondaj realizat de Federal Reserve Bank din Atlanta, în rândul a circa 750 de directori executivi, a arătat că majoritatea consideră că AI a adus îmbunătățiri ale productivității. Totuși, diferența dintre percepție și dovezile financiare concrete este încă semnificativă.
Această discrepanță sugerează că efectele AI se manifestă încă la scară mică, dar sunt așteptate să se răspândească în timp, analogic cu evoluția internetului. În prezent, AI permite lucrul mai rapid și accesul la instrumente mai performante, însă impactul de amploare asupra economiei ar putea deveni vizibil abia în următorii ani.
La nivel global, această tendință indică un potențial de creștere a productivității, dar rezultatele concrete vor necesita răbdare și adaptare din partea companiilor și angajaților.