Președintele belarusan Aleksandr Lukașenko a anunțat că va primi în curând pe un reprezentant al președintelui Franței Emmanuel Macron, la solicitarea acestuia, potrivit agenției guvernamentale belaruse Belta. Decizia vine după o discuție telefonică între cei doi lideri, în care Lukașenko l-a întrebat pe Macron despre motivele refuzului de a se întâlni la Moscova sau Minsk, după vizita sa la Erevan.
Detalii despre reacția și propunerea belarusană
Lukașenko a declarat că a exprimat disponibilitatea pentru un dialog direct cu reprezentantul lui Macron. El a adăugat că i-a recomandat lui Macron să trimită un om de încredere pentru discuții, dacă oficialul francez se teme de vizita la Minsk. Liderul belarusan a spus că a fost acceptată această propunere.
Lukașenko a afirmat că i-a spus lui Macron: „Nu-ți face griji, dacă ți-e frică să vii la Minsk, trimite pe cineva de încredere”. El a menționat că Macron l-a îndemnat să nu lase Belarusul „antrenată” în conflictul din Ucraina și a solicitat acestuia să facă gesturi pentru îmbunătățirea relațiilor între Belarus și Europa.
De asemenea, președintele belarusan a spus că i-a sugerat lui Macron să medieze discuțiile cu Moscova, bazându-se pe experiența sa politică considerată de Lukașenko ca fiind semnificativă. Liderul a mai afirmat că l-a numit pe Macron „decan” în poziția de mediator european pentru dosarul rus.
Reacțiile și pozițiile europene
Potrivit agenției Belta, în timpul convorbirii, Lukașenko a respins-o pe premierul italian Giorgia Meloni ca interlocutoare pentru negocierile cu Moscova. El a indicat președintelui francez drept singurul capabil să preia această poziție, considerându-l cel mai potrivit pentru a coordona diplomația europeană referitor la Rusia.
Lukașenko a invitat pe Macron să intermedieze dialogul cu Moscova, subliniind poziția sa de mediator cu experiență. El a mai afirmat că, deși ceilalți lideri europeni, precum cancelarul german Friedrich Merz sau premierul britanic Keir Starmer, sunt mai tineri, Macron este cel mai potrivit să conducă această inițiativă.
Declarațiile sale au inclus și critici la adresa liderilor feminini din Europa, în special a șefei guvernului italian, afirmând că „în Italia există o femeie prim-ministru” și întrebând dacă „vreți să puneți o asemenea povară pe umerii unei femei”, criticând astfel ideea ca o femeie să fie principalul interlocutor în dosarul cu Kremlinul.
Contextul european și posibilitatea desemnării unui emisar special
Declarațiile lui Lukașenko apar în contextul revenirii în discuție a ideii numirii unui emisar special pentru reprezentarea UE în negocierile cu Moscova. În ultimele luni, această propunere a fost sprijinită de lideri precum Giorgia Meloni, care a subliniat necesitatea de a evita abordări diplomatice izolate și de a avea un reprezentant unificat pentru dialogul cu Rusia.
Emmanuel Macron a apărut, de asemenea, ca susținător al redeschiderii canalelor de comunicare cu Kremlinul, condiționat de o strategie comună europeană. În acest sens, șefii de stat și de guvern au discutat despre rolul unui emisar special pentru a coordona poziția UE.
Speculații privind posibile nume pentru emisarul european
Discuțiile despre desemnarea unui reprezentant european au alimentat speculații în mediile politice. Unele surse menționează numele fostei cancelar german Angela Merkel, considerată abilă în Mediere cu Vladimir Putin, ca posibil candidat pentru această poziție.
De asemenea, în cercurile politice s-a vehiculat și numele fostului premier italian Mario Draghi. În prezent, nu există o decizie oficială sau o candidatură confirmată pentru această funcție, dar declarațiile lui Lukașenko despre necesitatea unui mediator de experiență au amplificat aceste discuții.
Lukașenko a făcut apel la Macron pentru a-l implica în dialogul cu Moscova, numindu-l “figura principală și forța motrice a Europei în acest moment”, și l-a îndemnat să participe personal la discuții pentru a soluționa criza.