**Legea salariilor unice în sistemul public a generat critici din partea judecătorilor**
Reprezentanții magistraturii au transmis o scrisoare oficială ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în care critică proiectul pentru noua lege a salarizării unitare. Asociația Forumul Judecătorilor din România atrage atenția că prevederile actului normativ pot afecta statutul și independența magistraților. Reacția vine după ce și alte instituții au contestat proiectul, precum Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General și președinții curților de apel.
Coeficienți salariali pentru magistrați și alte funcții publice
Potrivit documentului transmis de Forumul Judecătorilor, un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție cu peste 20 de ani vechime ar urma să aibă un coeficient salarial de 5,50. Acest nivel este criticat de magistrați, care susțin că nu reflectă statutul egal al puterilor în conformitate cu prevederile constituționale.
După proiect, senatorii și deputații ar beneficia de un coeficient salarial de 6,00, iar președinții Senatului și Camerei Deputaților ar urma să aibă un coeficient de 7,50. Judecătorii subliniază că diferențele sunt considerabile, având în vedere poziția lor în sistemul de justiție.
Judecătorii consideră dificil de acceptat această diferențiere, în condițiile în care Constituția stabilește egalitatea între puteri. Potrivit documentului, un judecător cu peste 20 de ani vechime în magistratură și grad de tribunal ar urma să aibă un coeficient de 5,10, inferior celui al unui senator sau deputat și mai redus decât al președintelui unui colegiu parlamentar.
Nemulțumiri legate de salariile din administrația publică și alte funcții
Magistrații critică și diferențele salariale existente între instanțele de judecată și anumite funcții din administrația publică. Un primar de municipiu reședință de județ sau un președinte de consiliu județean ar beneficia de un coeficient de 6,00, conform proiectului.
În schimb, un judecător de la tribunal cu peste 20 de ani vechime ar urma să aibă un coeficient de 5,10, ceea ce pentru magistri reprezintă o poziție paradoxală, având în vedere rolul instanțelor de a verifica legalitatea actelor autorităților administrative.
De asemenea, funcții precum Avocatul Poporului, președintele Curții de Conturi, președintele Consiliului Concurenței sau președintele CNA ar urma să beneficieze de coeficienți mai mari decât judecătorii de la instanța supremă. Aceste diferențe sunt percepute ca fiind inadecvate de către magistrați, care cer o revizuire a prevederilor în sensul echilibrării salariilor între funcțiile publice.