
România a anunțat că utilizează infrastructura militară pentru activități defensive legate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de redeschiderea Strâmtorii Hormuz, fără implicarea în conflicte armate. Decizia a fost făcută publică de ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, într-un interviu pentru Fox News Digital, unde a subliniat că sprijinul României se limitează la operațiuni precum realimentarea aeriană.
Detalii despre suportul României
Ministrul român a afirmat că țara oferă sprijin tehnic și logistic, fără a participa la acțiuni militare active. România a anunțat, de asemenea, că nu face parte din război și nu intenționează să devină parte a conflictului, ci colaborează pentru menținerea stabilității regionale și pentru susținerea demersurilor diplomatice.
Contextul internațional și poziția României
Declarațiile au fost făcute pe fondul presiunilor din partea administrației Trump, care a solicitat aliaților europeni să își asume un rol mai important în securitatea din Orientul Mijlociu. Ministrul român a recunoscut existența unor tensiuni între Washington și unele capitale europene, dar a accentuat importanța dialogului în cadrul parteneriatului transatlantic.
Alocarea bugetului pentru apărare
Țoiu a precizat că România este de acord cu solicitările Statelor Unite de intensificare a angajamentului militar european. În timpul mandatului lui Trump, România a alocat 2% din PIB pentru apărare și intenționează ca anul viitor să crească această cifră la o medie de 3,4%, investind în achiziții militare și infrastructură strategică.
Incidentul din Galați și acuzațiile
Ministrul a vorbit despre incidentul cu drona din Galați, afirmând că analiza militară și chimică indică faptul că aparatul era de fabricație rusă. Ea a adăugat că drona face parte dintr-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării.
Responsabilitatea pentru incident a fost clar atribuită, potrivit Oanei Țoiu, care a cerut oprirea escaladărilor și a protestat față de acțiuni destabilizatoare.
Rusia a negat acuzațiile și a solicitat o investigație „obiectivă și depolitizată” la ONU, iar ambasadorul Vasili Nebenzia a sugerat posibile provocări ale Ucrainei. Ministrul român a respins poziția Moscovei, criticând capacitatea unui membru permanent al Consiliului de Securitate de a contribui la păcea în timp ce acționează ca stat agresor.
Reacția internațională
Peste 50 de țări, inclusiv Statele Unite, au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României. România colaborează atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic cu Washingtonul pentru a asigura securitatea și stabilitatea regională.
Această poziție oficială a României a fost confirmată și de oficiali militari și diplomați, în contextul tensiunilor din regiune și al eforturilor de menținere a păcii internaționale.














