Un val de incidente cu drone a schimbat percepția asupra amenințărilor la adresa securității în România, pe fondul unei strategii europene de dezvoltare a sistemelor anti-drone, menite să contracareze aceste riscuri. În plus, incidentele recente, atât aeriene, cât și maritime, au evidențiat dificultățile de a răspunde eficient la un astfel de fenomen.
Reuniune europeană pentru tehnologii anti-drone
Europa accelerează implementarea unor tehnologii capabile să detecteze și să neutralizeze dronele ostile, într-un context în care amenințările nu mai sunt doar scenarii teoretice. În Danemarca, companii de apărare și producători de drone au prezentat sisteme de contracarare, care includ radare, senzori acustici, sisteme de bruiaj, interceptori și software dedicat.
Comisia Europeană a elaborat un plan de acțiune focalizat pe pregătire, detectare și răspuns în fața amenințărilor dronelor. În cadrul unei foi de parcurs până în 2030, proiecte precum European Drone Defence și Eastern Flank Watch sunt prioritare, urmând să fie operaționale până la sfârșitul anului 2026, respectiv chiar în 2027.
De aceea, sistemele convenționale de apărare aeriană devin insuficiente, fiind adaptate pentru ținte de mari dimensiuni și costuri ridicate. Soluțiile moderne combină senzori pentru detectarea țintelor joase, sisteme de război electronic pentru bruiaj, drone interceptoare și arme cu cost mai mic per lovitură.
Avertismente din partea României
Două incidente recente au demonstrat vulnerabilitățile țării noastre. Primul, o dronă Geran-2 a lovit un bloc din Galați, provocând explozie și incendiu, cu evacuare ulterioară a locatarilor. În urma acestui incident, analizele indică timpul extrem de scurt pentru reacție, dificultate în a decide dacă și cum să fie interceptată drona, precum și riscurile unor reacții greșite.
Al doilea incident a avut loc pe mare. O dronă maritimă a explodat în Portul Constanța, fără victime, dar cu autoritățile informate că vehiculul s-ar fi bruiat și deviat de la curs de Rusia. Zona a fost securizată înainte de explozie, iar autoritățile române au confirmat existența altor trei incidente de acest tip în afara portului.
Dificultatea apărării
Detectarea și neutralizarea dronelor sunt mai complexe decât par. Drona poate zbura la joasă altitudine, poate dispărea rapid sau fi bruiată, deviată, sau folosită pentru a forța reacții costisitoare din partea apărării. La nivel naval, dificultățile cresc, având în vedere posibilitatea de deplasare pe suprafața apei, semnătură radar redusă și condiții de vizibilitate reduse.
Pentru România, cu importanti porturi, infrastructură energetică și rute comerciale în Marea Neagră, această vulnerabilitate trebuie abordată cu o arhitectură de apărare integrată. Acest lucru implică radare performante, senzori pe litoral, cooperare cu Ucraina și integrare în structurile NATO. Protocoale clare de intervenție și echipamente capabile să răspundă atât dronelor aeriene, cât și celor maritime sunt indispensabile.
Evoluție în percepția riscurilor
Detectarea unei drone pe plaja din Mamaia a arătat că incidentele pot apărea și în zone neașteptate, fiind legate de fragmente aduse de apă, drone pierdute sau intrate accidental în spațiul național. Acest fapt a schimbat percepția asupra securității civile, transmitând necesitatea unor protocoale de alarmare și evacuare în porturi, aeroporturi, zone industriale și cartiere aproape de granița cu Ucraina.
Pentru Galați, incidentul cu drona aeriană a fost o experiență directă, necesară pentru adaptarea răspunsului în fața unor amenințări din ce în ce mai diverse. La Constanța, zona a fost izolată preventiv înainte ca drona marină să explodeze, modul în care autoritățile gestionează astfel de situații fiind considerat esențial pentru limitarea impactului.
Astfel, România trebuie să dezvolte o arhitectură de apărare anti-drone de ansamblu, combinând tehnologii multiple și colaborare regională pentru a face față noilor tipuri de amenințări în spațiul aerian și maritim.