**România aplică cea mai mare amendă din istoria sistemului bancar, 10 bănci sancționate cu peste 985 de milioane de euro**
Consiliul Concurenței a decis sancționarea a 10 bănci din România, aplicând cea mai mare amendă din istoria sistemului bancar național. Suma totală se ridică la peste 985 milioane de euro, fiind rezultatul unei anchete privind coordonarea în stabilirea ratei ROBOR, fapt ce a afectat consumatorii.
Amenda și poziția Consiliului Concurenței
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că decizia a fost luată în unanimitate. Sancțiunea vizează comportamentul coordonat între bănci în stabilirea ROBOR, care a avut efecte directe asupra consumatorilor și a debitorilor cu credite raportate la această rată.
Consiliul a explicat că băncile au schimbat informații confidențiale referitoare la nivelul ROBOR în timpul procedurii de fixing. Creșterea ROBOR poate favoriza creditorii, însă afectează în mod direct consumatorii, influențând suma plătită pentru credite.
Impactul asupra borrower-ilor
Președintele Consiliului Concurenței a subliniat că variațiile micșorează semnificativ plata datorată de debitori, datorită faptului că multe credite sunt raportate la această rată. Impactul acestor modificări se reflectă în diferențe majore de sume plătite, întrucât creditele acordate populației și companiilor se bazează pe ROBOR.
Sancțiunea pornește de la peste 5% din cifra de afaceri a fiecărei bănci sancționate. Banca Transilvania, cu o cifră de afaceri de 2,2 miliarde de euro, primește cea mai mare amendă, de 166,85 milioane euro, ceea ce reprezintă 7,5% din cifra de afaceri și 20% din profitul său anual.
Alte banci sancționate sunt BCR, cu o amendă de 110 milioane euro (aproximativ 8,8% din cifra de afaceri), Raiffeisen Bank România cu 84,30 milioane euro, UniCredit Bank cu 82,12 milioane euro și BRD-Groupe Société Générale cu 78,58 milioane euro. Sumele pentru aceste instituții variază între 5 și 9% din cifra de afaceri.
Reacţii și controverse
Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, a declarat pe LinkedIn că decizia Consiliului Concurenței „încurajează populismul” și subminează șansele de relansare economică. El nu a oferit explicații suplimentare în privința acestei afirmații.
O campanie controversată, susținută de mijloace artificiale, a fost difuzată pe rețele sociale și site-uri, caricaturizând jurnaliști și directori bancari. În imagini trucate, aceștia apar în situații violente sau amenințări, susținând că jurnaliști de investigație au fost bruscati sau amenințați de către reprezentanți bancari. Autoritățile afirmă că aceste imagini sunt manipulări, fără a avea baze reale.
Context european și sancțiuni similare
În 2025, Uniunea Europeană a promis măsuri împotriva monopolului digital, în cadrul Legii privind piețele digitale (DMA). În acest sens, Autoritatea de Concurență a UE a investiga companii precum Apple, Meta și Google.
În aprilie 2025, Apple a fost sancționată cu 500 de milioane de euro, iar Meta, cu 200 de milioane de euro. Comisia Europeană a acuzat Apple de prejudicierea consumatorilor, de blocarea alternativelor și de nerespectarea regulilor statelor membre. În cazul Meta, au fost constatate și alte abateri, cum ar fi forțarea utilizatorilor europeni să aleagă între cedarea datelor personale pentru publicitate sau plata unui abonament lunar pentru a evita reclamele.
Amenzile europene reprezintă aproximativ 0,14% din cifra de afaceri a companiilor, în condițiile în care plafonul permis poate ajunge până la 10%.
Aceste cazuri reflectă o tendință de intensificare a politicii antitrust atât în spațiul european, cât și în România, pentru limitarea comportamentelor monopoliste sau coordonate ale marilor jucători economicii.
**Sancțiunile anunțate de autoritățile române rămân cele mai mari din istoria sistemului bancar național, confirmând implicațiile grave ale cooperării între bănci în stabilirea indicatorilor de referință.**