În apropierea orașului Anina, în județul Caraș-Severin, se află Orașul Nou — un cartier pustiu, situat în interiorul Parcului Național Semenic – Cheile Carașului. Deși zona naturală atrage turiști din toată Europa prin peisaje spectaculoase și obiective precum Rezervația Izvoarele Nerei, pădurile seculare UNESCO, Peștera Comarnic, Lacul Buhui, Cheile Carașului și Cheile Gârliștei, Orașul Nou stă ca o amintire a unui eșec industrial din perioada comunistă.
Cartierul construit în mijlocul unui parc național
Orașul Nou se află în interiorul parcului natural protejat, o zonă de o frumusețe naturală deosebită. Aici se află investiții imense și clădiri abandonate, cu un aspect de ruină. Străzile sunt, în multe zone, pustii, iar construcțiile sunt deteriorate, cu ferestre sparte și lipsite de uși. În preajmă, pe alocuri, se observă mașini parcate și depozite de lemne în foste garaje.
Un oraș care trebuia să aducă prosperitate
Orașul Nou a fost construit în anii ’80 pentru a susține funcționarea termocentralei pe șisturi bituminoase de la Crivina, în cadrul unui proiect estimat la peste un miliard de dolari. Clădirile moderne, infrastructura și investițiile uriașe promiteau transformarea zonei într-un centru energetic de importanță națională.
Proiectul avea ca scop relocarea locuitorilor din alte zone ale orașului Anina pentru a lucra la centrală. La acea vreme, această inițiativă era considerată printre cele mai ambițioase din România.
Construirea termocentralei a început în 1977, iar investiția a depășit un miliard de dolari. Însă, combustibilul folosit, șisturile bituminoase, avea o putere calorifică foarte redusă și necesita amestec cu 75% păcură, ceea ce a făcut procesul ineficient.
Durata de funcționare a centralei a fost de doar patru ani, în care a produs energie pentru 8.407 ore. Probleme tehnice și costuri excesive au dus la oprirea definitivă a activității în 1989. În 2004, instalațiile au fost vândute ca fier vechi.
Blocuri goale și apartamente abandonate
După închiderea centralei, mii de locuitori au părăsit zona, iar orașul a devenit o zonă dezafectată. Astăzi, clădirile sunt fie complet abandonate, fie parțial locuite.
Unele scări sunt încă utilizate de locuitori, în timp ce altele sunt degradate, fără ferestre sau uși. În jur, se pot vedea mașini parcate și depozite improvizate, majoritatea rămânând locuite de câțiva rezidenți.
Un bloc întreg costă mai puțin decât un apartament
Prețurile imobilelor din Orașul Nou sunt foarte mici. Sunt scoase la vânzare 13 blocuri pentru circa 49.000 de euro fiecare, cu tot cu zeci de apartamente și teren de peste 52.000 de metri pătrați. Multe clădiri necesită reabilitare completă.
Interesul pentru achiziții a fost mai accentuat înainte de războiul din Ucraina. Creșterea dobânzilor, scumpirea materialelor de construcții și instabilitatea economică au redus numărul de cumpărători potențiali.
Simbolul unei Românii cu două viteze
Orașul Nou reprezintă o imagine a diferenței dintre zonele dezvoltate rapid și cele rămase în urmă. În timp ce alte regiuni prosperă, aici promisiunile vechi ale industrializării rămân doar amintiri și ruine.