România preconizează o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 2,2% în 2026, ajungând la 2.056 miliarde lei, față de 1.916 miliarde lei în 2025, potrivit proiecției principalelor indicatori macroeconomici pentru perioada 2026-2029. Aceasta indică un avans moderat, susținut în principal de sectorul construcțiilor și activitățile cu valoare adăugată ridicată din sectorul terțiar.
Context geopolitical și impactul asupra economiei
Proiecțiile au fost elaborate într-un context geopolitic dificil, caracterizat de incertitudini generate de conflictele din Orientul Mijlociu și de un șoc energetic major pe plan mondial. Aceste evenimente au influențat creșterea prețurilor la combustibili și au amplificat inflația, afectând perspectivele macroeconomice ale țării pentru anul în curs.
Contracția PIB-ului și indicatorii economici
Institutul Național de Statistică a raportat o contracție a PIB-ului în primul trimestru din 2026 cu 1,7% față de aceeași perioadă din anul anterior, ca serie brută. Comparativ cu ultimul trimestru din 2025, creșterea ajustată sezonier a fost de 0,2%, însă rezultatele din primul trimestru au fost sub așteptări.
Indicativi cu frecvență ridicată, precum comerțul cu amănuntul, câștigurile salariale și serviciile pentru populație, au avut rezultate sub așteptări în primele trei luni ale anului, ceea ce contribuie la perspectiva de stagnare economică pentru perioada imediat următoare.
Sectorul ofertei și construcțiile
Pe partea de ofertă, economia va manifesta o creștere aproape inexistentă, în principal din cauza restrângerii valorii adăugate în industrie, proces observat în ultimii patru ani. Costurile energetice ridicate au redus competitivitatea sectorului, întârziind recuperea.
Sectorul construcțiilor rămâne cea mai dinamică componentă a economiei, fiind susținut de proiecte de infrastructură finanțate din fonduri europene și de o revenire în construcțiile rezidențiale din prima parte a anului.
Cheltuieli și investiții
Efectele măsurilor de consolidare fiscală și impactul inflației vor determina o temperare a consumului privat în 2026. Se estimează o scădere a creșterii economice cauzată de această reducere.
Absorbția fondurilor europene, în special cele alocate prin programul Next Generation EU, va continua să fie un element cheie, cu o prognoză de creștere a investițiilor brute de 4,2%. Formarea brută de capital va rămâne principalul motor al cererii interne, dar există riscul unei utilizări insuficiente a fondurilor, ceea ce poate afecta procesul investițional.
Schimburile internaționale și ponderi ale exporturilor
Dînamicile comerțului exterior vor fi afectate de deteriorarea perspectivei creșterii economice a principalilor parteneri externi și distorsiuni în lanțurile de aprovizionare cauzate de conflictele globale. Exportul de bunuri și servicii va crește cu 1,7%, în timp ce importurile vor avansa cu 0,1%, determinată de restrângerea cererii interne.
Pe termen mediu, între 2027 și 2029, estimările indică o creștere medie anuală a PIB de 2,2%, sprijinită de investiții și de o redresare treptată a sectorului industrial și terțiar. Sectorul construcțiilor va continua să crească peste nivelul PIB, cu o medie anuală de 2,8%.
Perspectiva pentru următorii ani
Pentru perioada 2027-2029, prognoza indică o creștere medie anuală de 2,2%, susținută în principal de sectorul investițiilor, estimat să aibă o creștere medie de 2,7% pe an. Sectorul terțiar va continua să se refacă, contribuind semnificativ la creșterea economică, în special prin activități moderne și cu valoare adăugată ridicată.
Consumul privat va recupera treptat, după declinul din 2026, accelerând datorită reducerii efectelor măsurilor de consolidare bugetară. Exportul net va avea o contribuție ușor negativă la creștere, în condițiile în care importurile vor crește mai rapid decât exporturile, în contextul revenirii cererii interne.
Riscuri și incertitudini
Prognosticul macroeconomic este expus unui nivel ridicat de incertitudine, fiind influențat de persistarea conflictului din Orientul Mijlociu, dificultățile în realizarea reformelor fiscale și potențiala înăspreire a politicilor comerciale internaționale, ceea ce ar putea duce la deteriorarea echilibrelor macroeconomice.