Victor Angelescu, acționar minoritar al Rapid București, a afirmat că și echipa giuleșteană a avut în lot un jucător implicat în consumul de gaz ilariant, dar a evitant divulgarea numelui, menționând doar că a primit poze cu fotbalistul respectiv. La acea vreme, în perioada 2019-2021, Rapid se afla în Liga 2.
Declarații despre incidentul cu gaz ilariant în cadrul Rapid
Angelescu a spus că jucătorul a fost identificat în timp ce utiliza gaz ilariant. Fotbalistul nu a fost dat afară, ci a fost confruntat cu pozele. Ulterior, a renunțat la consumul substanței. Angelescu a adăugat că nu există o practică frecventă, ci doar ocazional, și a încadrat activitatea ca fiind mai puțin gravă decât consumul de cocaină.
Contextul incidentului cu Octavian Popescu
Octavian Popescu a fost „dat dispărut” de FCSB cu câteva zile înaintea meciului din 30 august, pierdut cu 1-3 în fața UTA. Oficialii echipei nu au reușit să îl contacteze pe fotbalist înainte de partida.
Conform informațiilor din surse, Popescu ar fi consumat gaz ilariant în săptămâna precedentă. La domiciliul său ar fi fost deplasate autoritățile, care au spart ușa după ce nu au putut da de el.
Starea și intervenția medicală
Fotbalistul a fost găsit într-o stare de euforie, înconjurat de baloane cu protoxid de azot, alături de o altă persoană. A devenit recalcitrant și a fost preluat de un echipaj medical. Ulterior, a fost transportat la Spitalul „Alexandru Obregia” pentru evaluare medicală.
După incident, Octavian Popescu a fost împrumutat la Levadiakos, în prima ligă din Grecia.
Ce reprezintă gazul ilariant și riscurile asociate
- Gazul ilariant este denumit popular protoxid de azot, un gaz incolor utilizat în medicină pentru efectele analgezice și sedative.
- În afara utilizării medicale, este folosit recreațional pentru senzații de euforie, amețeală și modificări ale percepției.
- Deși efectele sunt de scurtă durată, consumul excesiv poate avea consecințe grave asupra sănătății, inclusiv probleme neurologice.
- Protoxidul de azot nu este inclus pe lista substanțelor interzise în România, deși tema a fost dezbătută în mediul public anterior.
- În Europa, reglementările devin mai stricte. În 2023, Marea Britanie și Olanda au interzis producția, vânzarea și posesia pentru scop recreațional.
- Germania intenționează să adauge protoxidul de azot pe lista substanțelor psihoactive în anul 2026.
Consumul de gaz ilariant a fost semnalat ca fiind o problemă în rândul unor fotbaliști români, iar autoritățile continuă să monitorizeze situația în contextul reglementărilor europene în evoluție.
