Evoluția pieței aurului în prima jumătate a anului 2026 reflectă o perioadă de creștere accentuată inițială, urmată de o etapă de calm relativ. Primele trei luni ale anului au fost marcate de o cerere investițională ridicată, în timp ce în trimestrul al doilea prețurile s-au corectat, iar investitorii au rămas prudent, așteptând semnale clare asupra direcției pieței.
Achiziții record de aur de către băncile centrale
În primul trimestru al anului 2026, băncile centrale au cumpărat aproape 250 de tone de aur. Dacă acest ritm se menține, totalul achizițiilor ar putea ajunge la circa 900 de tone până la finalul anului. Această tendință de acumulare accelerată a fost remarcată recent de specialiștii Tavex România.
Contextul investițional și randamentele obligațiunilor
Randamentele obligațiunilor de Trezorerie ale Statelor Unite cu maturitate de 30 de ani sunt în prezent de aproximativ 5,1%. Inflația în SUA se situează în jurul valorii de 3,8%, ceea ce determină un randament real de circa 1,3%. Deși aceste randamente oferă o alternativă atractivă la aur, nu au fost suficiente pentru a încetini cererea pentru metalul prețios, având în vedere nivelul ridicat al incertitudinilor geopolitice și al cererii din partea băncilor centrale.
Managementul portofoliilor de rezerve ale țărilor
China, Polonia și India continuă să fie printre cei mai activi cumpărători de aur, majorând constant rezervele în ultimele ani. Analiștii consideră aceste achiziții parte a unei strategii de diversificare a rezervelor și de reducere a dependenței față de activele denominate în dolari americani.
Schimbări în structura rezervelor globale
Un raport recent al Băncii Centrale Europene arată că, la sfârșitul anului 2025, 27% din rezervele băncilor centrale erau constituite din aur fizic, în creștere cu șapte puncte procentuale față de anul anterior. Obligațiunile de Trezorerie ale SUA ocupă poziția secundară, cu o pondere de 22%, în scădere față de 25%, iar activele în euro se mențin pe locul al treilea, cu 15%.
Factori care susțin cererea de aur
Specialiștii afirmă că cererea pentru aur este principalul factor în creșterea recordurilor de preț observate în ultimii ani. Băncile centrale continuă achizițiile într-un mediu de dobânzi ridicate, semnalând că aceste instituții urmăresc protecție și stabilitate pe termen lung, în contexte geopolitice volatile. Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România, evidențiază că aceste achiziții nu vizează câștiguri pe termen scurt.
Episodul din 2022 și impactul său
Un moment de referință în schimbarea comportamentului băncilor centrale a fost în 2022, când Statele Unite au înghețat rezervele suverane ale Rusiei. Acest eveniment a demonstrat riscurile politice ale activelor deținute în sistemele financiare străine. De atunci, aurul este perceput tot mai mult ca o formă de apărare împotriva riscurilor geopolitice și macroeconomice.
Răspunsul la randamentele ridicate ale obligațiunilor
Victor Dima subliniază că randamentele ridicate ale obligațiunilor de Trezorerie pot fi interpretate ca un semnal de risc, nu de stabilitate, pentru mulți investitori. În prezent, aurul se tranzacționează la aproximativ 4.500 de dolari pe uncie troy, cu circa 1.000 de dolari sub maximul din ianuarie 2026, dar dublu față de aceeași perioadă a anului 2024.
Factori de menținere a cererii pentru aur
Riscurile geopolitice, nivelul ridicat al datoriilor suverane și fragmentarea economiei globale continuă să susțină cererea pentru aur. Evenimente precum conflictul din Golful Persic și închiderea Strâmtorii Ormuz au cauzat creșteri ale prețului petrolului, influențând reacția unor state de a-și lichida rezervele.
Vânzări și achiziții în contextul geopolitic
Unele state, inclusiv Rusia și Turcia, au vândut rezerve consistente, sub presiunea nevoilor fiscale, în timp ce China, Polonia și India investesc continuu în aur. Această dinamică indică o diversificare și un management strategic al rezervelor de aur la nivel global.