–
**Timothy Snyder: „Politica de victimizare și controlul informației pun în pericol democrația”**
Unul dintre cei mai respectați istorici contemporani, Timothy Snyder, a vorbit despre influența personalităților precum Donald Trump, Vladimir Putin sau Elon Musk în formațiunile politice și culturale ale lumii. Într-un interviu acordat HotNews, acesta analizează fenomenele populismului de dreapta, manipularea informației și modul în care tensiunile globale impactează Europa de Est, inclusiv România.
### Donald Trump și cultura victimizării
Snyder afirmă că fostul președinte american nu are simțul viitorului, privindu-și moștenirea în termeni imobiliari și simbolici. El susține că Trump nu este, în fond, o persoană politică, ci o personalitate de televiziune, interesată să-și lase numele pe clădiri și monumente de stil grotesc. Această perspectivă îl deosebește de alte figuri de putere, precum Putin sau Musk, care și ei se prezintă constant ca victime.
Este, în opinia sa, o greșeală fundamentală să consideri moștenirea lui Trump ca fiind despre reforme sau schimbări durabile. În schimb, ea e despre simboluri, despre atragerea atenției personale, și despre continuarea unei culturi de victimizare. Aceasta favorizează însă o stare de dispersie și dezorientare în societate.
### Populismul de dreapta și conexiunile internaționale
Referindu-se la scena politică românească, Snyder afirmă că, deși susține preferința pentru relații bune cu Uniunea Europeană, fenomenul populist de dreapta tinde să servească interese dincolo de granițele țării, adesea integrate într-un rețea internațională de oligarhi. În cazul României, acest populism de dreapta susține ideea de naționalism, dar în același timp favorizează cooperarea cu oligarhia de extremă dreaptă, inclusiv interese rusești sau occidentale, în mod paradoxal.
În acest context, el menționează cazul Orbán, alegerile recente din Ungaria fiind un exemplu de rezistență a opoziției. Deși Orbán a construit un sistem autoritar, opoziția maghiară a câștigat o majoritate cadru pentru a schimba direcția țării, demonstrând că și în situații aparent fără speranță, schimbarea este posibilă.
### Războiul informației și pierderea credibilității faptelor
Snyder vorbește despre transformarea culturii informației, afirmând că noțiunea a devenit ambiguă. În prezent, oricine poate afirma orice, indiferent dacă este adevărat sau nu, iar acest fenomen a dus la un „deptificial” nivel de suprasaturare. El explică că a ne pierde simțul faptelor înseamnă, implicit, a pierde și libertatea, deoarece nu mai știm ce este real și ce nu.
Modul în care este folosit cuvântul „informație” s-a schimbat radical, devenind o noțiune neutră, indiferent de veridicitate. În plus, speranțele și aspirațiile la un viitor mai bun sunt înlocuite de o cultură a dezastrelor și superstiției, alimentate de rețele sociale și de un exces de conținut abrupt și polarizant.
### Pericolul cultului victimizării și manipularea prin depresie colectivă
Potrivit lui Snyder, acceptarea ideii că suntem victime sau că totul este inevitabil creează o stare de pasivitate și neputință în rândul cetățenilor. În aceste condiții, maschează realitatea unei potențiale influențe individuale și colective.
El avertizează că personalități ca Trump, Putin sau Musk exploatează sentimentul de victimizare, punându-se constant în postura de victime, pentru a crea o cultură a „noi versus ei”. Aceasta duce la o politică bazată pe dezinformare și frică, înlocuind angajamentele pentru un viitor solid, cu luptă pentru supraviețuire și control.
### Soluții: acțiunea la scară mică și educație
Snyder recomandă combaterea disperării și a sentimentului de neputință prin activitatea comunităților mici. În opinia sa, nu noi suntem responsabil pentru schimbarea generală, ci trebuie să începem cu acțiuni locale, în școli sau în cartiere. Așa se pot construi mișcări de rezistență și mobilizare, capabile să răsturnă regimuri autoritare sau să schimbe direcția societăților.
El argumentează că, în condițiile actuale, nu trebuie să așteptăm alegerile sau schimbarea politică pentru a acționa. Mai mult, trebuie să ne pregătim pentru eventuale confruntări de amploare, pentru a securiza câștigurile.
### Lecțiile din Ungaria și pericolul „politicii eternității”
Vizavi de alegerile recente din Ungaria, Snyder consideră că victoria opoziției maghiare demonstrează că și situații aparent imposibile pot fi schimbate. El atrage atenția asupra faptului că sistemul lui Orbán a fost construit într-un mod care exploata intern și extern sistemul Uniunii Europene, dar înfrângerea lui poate fi un model pentru alte țări.
De asemenea, el menționează consecințele și importanța acestor evenimente pentru securitatea regională, în special pentru Ucraina și Rusia.
### Demontarea miturilor despre informație și viitor
Snyder vorbește despre schimbarea percepției asupra „informației”, care acum tinde să fie văzută ca un volum de conținut egal, adevărat sau fals. Aceasta a determinat pierderea capacității de a distinge ce e real și ce nu, alimentând o „epocă a superstiției”, în care supraabundența de date generează confuzie și paranoia.
În plus, el avertizează că principiul „politicii inevitabilității” – ideea că anumite evenimente sau tendințe sunt inevitabile – blochează orice speranță de schimbare. În schimb, trebuie să credem în posibilitatea surprizelor și să ne orientăm către construirea unui viitor diferit.
### Rolul fiecăruia de actor în istorie
Pentru a rezista acestei culturi a pasivității, Snyder subliniază importanța credinței în propria capacitate de a influența realitatea. El recomandă citirea și educația, mai ales pentru tineri, pentru că acestea stimulează gândirea critică și încrederea că și în momentele de criză există șanse de schimbare.
El amintește că, deși evenimentele mari se petrec în jurul nostru, fiecare acțiune aparținând indivizilor poate avea efecte de durată. În final, încrederea în puterea propriei agenții înseamnă a privi departe de prezent, a recunoaște surprizele istoriei și a nu renunța la speranță.
### În concluzie
Timothy Snyder avertizează asupra pericolului culturii victimizării, controlului informației și pasivității. Într-un context global de ascensiune a autoritarismului, el recomandă acțiunea locală, educația și încrederea în capacitatea umană de a face istorie în mod surprinzător și pozitiv.
–
**Timothy Snyder** este profesor în istorie, autor a peste 20 de volume traduse în peste 40 de limbi, cunoscut pentru analiza mecanismelor regimurilor autoritare și mesajele despre rezistență civică. În România, lucrările sale includ „Drumul spre nelibertate” și „Despre libertate”.