România înregistrează întârzieri semnificative în accesul pacienților la medicamente inovatoare pentru tratamentul cardiomiopatiilor, afecțiuni cardiovasculare cu component ereditară, conform unor date recente. În timp ce aceste boli reprezintă o parte crescândă din povara generală a bolilor cardiovasculare, dificultățile de acces la tratament agravează riscurile pentru pacienți, în special pentru cei afectați de cardiomiopatia hipertrofică.
Prevalența și diagnosticarea cardiomiopatiilor în România
Datele științifice indică faptul că până la unu din 500 de adulți poate fi afectat de cardiomiopatii. Mulți dintre acești pacienți rămân nedetectați sau sunt diagnosticați eronat ca suferind de insuficiență cardiacă. Aceasta contribuie la o povară suplimentară asupra sistemului de sănătate și la riscul crescut de complicații.
Impactul clinic și social asupra pacienților
Cardiomiopatia hipertrofică cauzează limitări în activitățile zilnice, influențând mersul, efortul fizic și participarea socială. Pacienții se confruntă frecvent cu oboseală cronică, dificultăți de respirație și anxietate legată de evoluția bolii. Incertitudinea privind prognosticul și tratamentul necesită monitorizare constantă, ceea ce intensifică stresul emoțional și poate duce la izolarea socială.
Măsuri necesare pentru îmbunătățirea accesului la tratament
Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare propune investiții în cercetare, crearea de registre și programe de screening. Totodată, se urmărește îmbunătățirea infrastructurii și reducerea inegalităților în accesul la tratament. Cu toate acestea, aceste măsuri nu se concentră specific pe cardiomiopatii.
Întârzierea accesului la medicamente inovatoare
Studiul „Patients W.A.I.T. 2025”, prezentat în mai 2026 la nivel european, arată că pacienții din România așteaptă în medie 1.110 zile pentru ca medicamentele aprobate în Europa să fie compensate prin sistemul public de sănătate. Dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate între 2021 și 2024, doar 28 erau compensate în România la începutul anului 2026. Aceasta înseamnă că pacienții români sunt dezavantajați în comparație cu alte state europene, iar decalajul devine mai greu de recuperat pe măsură ce timpul trece.
Perspectiva specialiștilor
Cătălin Radu, General Manager al Bristol Myers Squibb România, afirmă că accesul la medicamente de ultimă generație pentru cardiomiopatia hipertrofică implică nu doar probleme medicale, ci și de echitate socială. El subliniază necesitatea unei colaborări strânse între autorități, profesioniști în sănătate, industrie și asociațiile de pacienți pentru reducerea timpului de așteptare și alinierea practicilor din România la standardele europene.
Articolul susținut de Bristol Myers Squibb evidențiază necesitatea accelerării procesului de autorizare și decontare a medicamentelor inovatoare pentru bolile cardiovasculare.