Consiliul Superior al Magistraturii denunță o mișcare coordonată care urmărește o schimbare abruptă a controlului asupra justiției în România, acuzând implicarea directă a unor politicieni, ONG-uri și grupuri de presiune, într-o încercare de a destabiliza conduita regulilor profesiei judiciare.
Acuzații privind organizarea protestelor și implicarea politică
CSM susține că protestele recente au fost orchestrate cu sprijinul unor membri ai unor partide din coaliția de guvernare, în special ai USR și PNL. Documentul indică nume și prenume ale unor politicieni care, potrivit analizei, au instigat la manifestații, fiind citate de mai multe ori în cadrul hotărârii.
Partidul PSD este menționat de două ori, dar în contexte diferite, fiind prezentat ca o victimă a acțiunilor orchestrate de aceiași suspecți de destabilizare. CSM publică, de asemenea, informații despre distribuția pe județe a judecătorilor cercetați penal de DNA, cifrele fiind considerabile.
Numărul judecătorilor cercetați penal și presiunea asupra justiției
Potrivit hotărârii, peste 1.900 de judecători din cei aproximativ 4.500 aflați în sistem au fost cercetați penal de DNA. La Înalta Curte de Casație și Justiție, 75% dintre judecători au avut astfel de anchete. În alte curți de apel, procente similare sunt menționate—de exemplu, la Curtea de Apel București, 100 de judecători, dintr-un total de circa 218, au fost cercetați penal.
CSM indică o ordine de cercetări în funcție de județe, în condițiile în care și Tribunalul București a avut în jur de 85 de judecători, din circa 200, cercetați penal. În total, cifrele sunt catalogate drept „uluitoare” și susține că aceste cercetări au fost realizate într-un mod intenționat pentru a exercita presiune asupra corpului judiciar.
Accesarea sistematică a judecătorilor de către DNA și abuzurile semnalate
Consiliul argumentează că cercetările nu se bazează pe fapte reale, ci pe soluțiile dispuse în cauze, fiind frecvent finalizate cu soluții de neurmărire penală, ca urmare a presiunii și a unor perioade lungi de anchetă. Astfel, se afirmă că nu doar judecătorii, ci întregul corp judecătoresc a fost supus unei presiuni continue, menite să destabilizeze încrederea în justiție.
Documentul compară această situație cu percepția despre cele mai corupte judecători din lume, susținând că peste 40% din judecători cercetați la nivel național și 75% la Înalta Curte ar indica o vulnerabilitate acerbă. În același timp, se face referire la o preselecție inadecvată a dosarelor și la faptul că procurorii anticorupție au făcut cercetări pentru soluțiile de pe rol, nu pentru fapte reale.
Rolul politicului și campania mediatică
CSM acuză implicarea politicienilor din USR și PNL într-o campanie de denigrare a justiției, susținută spune hotărârea, de materiale media care favorizează aceste audiențe politice. Printre exemple, se menționează publicația Recorder, alături de ONG-urile Declic și Funky Citizens, acuzate că promovează mesaje critice față de justiție în sprijinul unor interese politice.
Se evidențiază, de asemenea, activitatea unui grup de lucru al premierului Bolojan, descris ca o „fațadă” pentru intervenții directe ale puterii executive în organizarea și controlul sistemului judiciar, fiind nominalizați mai mulți ONG-uri active în campaniile de denigrare.
Controlul social media și influența nefirească
Consiliul a monitorizat activități de influențare în social media, identificând conturi falsificate și vechi activate recent, care răspândesc informații distorsionate despre sistemul judiciar. CSM menționează o coordonare „excepțională” între aceste conturi și pozițiile publice ale unor reprezentanți politici precum USR și PNL, în încercarea de a crea o percepție negativă și de a influența opinia publică.
Se acuză, de asemenea, o campanie de presă coordonată, cu mesaj comun, menită să intensifice critica asupra sistemului de justiție, deși această percepție nu respectă realitatea faptelor concrete.
Dezinformare și percepție publică
CSM susține că toți actorii implicați urmăresc schimbarea conducerii legale a sistemului judiciar și modificarea regulilor profesiei, în favoarea unor interese politice. În acest context, sunt criticate și anumite interpretări asupra datelor statistice, precum cele legate de prescripție și salariile judecătorilor.
Hotărârea amintește că, în opinia sa, încrederea populației în justiție a scăzut de la 52% în 2024 la doar 35% în august 2025, după campania de denigrare. Consiliul consideră această scădere ca fiind „nenaturală” și rezultatul unor mecanisme organizate.
Demonstrații și acțiuni contestate
CSM afirmă că demonstrațiile din ultimele luni, asociate cu documentarul Recorder, „au fost inițiate și organizate cu sprijin politic profund”. Precizează că, deși au fost prezentate ca manifestări ale societății civile și s-au strâns zeci de mii de semnături online, în realitate, numărul de participanți a fost de cel mult 2.500, conform datelor oficiale.
Pentru asigurarea ordinii și siguranței în timpul acestor adunări, rolul Jandarmeriei a fost de monitorizare și intervenție, iar forțele au fost mobilizate proporțional, în condițiile în care cifrele vehiculate în media au fost exagerate.
Influența social media și campaniile coordonate
Activitatea nefirească identificată de CSM include și monitorizarea conturilor social media, considerate a fi activate recent după perioade de inactivitate, pentru a influence percepția publicului. Se acuză o influență „nenaturală”, controlată de o coordonare excepțională din partea unor grupări politice, în special USR și PNL.
Printre aceștia, se menționează și anumite personalități publice și jurnaliști care emit mesaje negative comune asupra justiției, creând impresia unei coordonări oculte.
Concluzii și observații finale
Hotărârea CSM subliniază că, în această campanie, au fost folosite metode precum manipularea social media, influența politică directă și presiuni asupra sistemului judiciar. În același timp, critică percepțiile publice asupra corupției și asupra salariilor judecătorilor, prezentând cifre ce contrazic anumite stereotipuri.
Documentul încheie prin reafirmarea hotărârii de a proteja independența justiției împotriva unor tentative voit orchestrate de destabilizare, consolidând poziția autorității asupra temei.