România se confruntă cu o rată de ocupare a forței de muncă de 69% în categoria de vârstă 20-64 de ani, cu un obiectiv de 74,7% pentru 2030, deși nu există progrese clare în această direcție. La nivel european, ținta este de 78%. Astfel, aproape 40% dintre persoanele apt pentru muncă nu sunt active pe piața forței de muncă, iar migrația contribuie la tensiunile generate. În privința distribuției pe gen, rata de ocupare este de 78,2% pentru bărbați și 59,5% pentru femei, indicând un decalaj de 18,7%, unul dintre cele mai mari din Europa.
Perspectiva specialiștilor asupra deficitului de forță de muncă
Dragoș Pîslaru, la Conferința la nivel înalt privind abordarea deficitului și a excedentului de forță de muncă din Europa, a afirmat că problema nu este sectorială sau pe termen scurt. El estimează că presiunea majoră asupra pieței muncii va avea loc între 2032 și 2034, când generația „decrețeilor” se va pensiona.
Potrivit acestuia, deficitul de forță de muncă și de competențe necesită investiții în capitalul uman, nu cheltuieli. Investețiile în competențe și în inovare, precum modernizarea tehnologiei, sunt esențiale pentru creștere durabilă. Pîslaru a atras atenția asupra lipsei unei politici corespunzătoare și integrate pentru ocuparea forței de muncă, finanțate din fonduri UE și nationale, care să acopere domenii precum economia, finanțele, munca, educația și sănătatea.
Problema sărăciei și impactul asupra pieței muncii
Sărăcia internă rămâne o barieră majoră pentru ocupare. În România, aproximativ un milion de oameni rămân înregistrați cu salarii aproape de nivelul salariului minim, ceea ce afectează activitatea economică. Pîslaru a salutat inițiativa Strategiei Europene Anti-sărăcie, menționând că această problemă influențează în mod direct piața muncii și necesită măsuri concrete.
Strategii pentru dezvoltarea durabilă
Ministrul a subliniat că progresul României depinde nu doar de fondurile UE, ci și de bugetul național și de investițiile private. România are circa 21.000 de proiecte în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar în prezent există un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, considerate mici și dispersate.
Pîslaru a propus un model „Trinitate” în care fondurile europene reprezintă o treime, bugetul național o alta și sectorul privat ultima. Astfel, perioadele 2028-2034 ar putea aduce un buget de circa 200 miliarde de euro, folosind această combinație pentru abordarea problemelor critice ale României, nu doar cele sectoriale.
Contextul european al deficitului de forță de muncă
Conferința, organizată de ELA și EURES, a subliniat că deficitul de forță de muncă continuă să afecteze aproape toate ocupările în cel puțin o țară europeană. Sectorul sănătății, construcțiilor și ocupațiilor tehnice sunt cele mai afectate. În Europa, aceste probleme sunt din ce în ce mai mult de natură structurală și necesită măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională și cooperare transfrontalieră.
România rămâne în fața unei provocări complexe legate de ocuparea forței de muncă, deficitul de competențe și sărăcie, aspecte care vor necesita politici coordonate și investiții consistente pentru atingerea țintelor stabilite la nivel european.