În Valea Jiului, numeroase familii recurg la metode economice pentru a se încălzi în timpul iernii, utilizând haine second hand pentru foc. În condițiile în care circa 700 de gospodării au solicitat sprijin social, doar anumite categorii de familie beneficiază de ajutor, în funcție de venituri. Incidentale pentru viața cotidiană a acestor oameni, spune un reportaj, acestea ard haine vechi pentru a își încălzi locuințele, pe fondul incapacității de a plăti lemne sau alte combustibile.
Utilizarea hainelor ca sursă de căldură
Un procent semnificativ de locuințe din Valea Jiului se încălzesc cu haine cumpărate de la depozite second hand. O femeie din zonă, mamă a cinci copii, dezvăluie că aruncă peste 100 de euro lunar pentru haine, pe care le folosește apoi pentru foc. Ea precizează că nu primește decontări pentru costurile cu încălzirea și a renunțat la utilizarea lemnelor de aproape 10 ani, fiind costisitor să le achiziționeze, evitând astfel cheltuieli de până la 6.500 de lei pe sezon.
Femeia adaugă că folosește haine de diverse categorii, cum ar fi blugi sau haine sintetice, pentru a genera căldură. Ea cumpără haine din depozite second hand, iar un sac de haine poate încălzi camera pentru jumătate de zi.
Activitatea depozitelor de haine second hand și utilizarea acestora
Un depozit second hand din Valea Jiului are la vânzare haine etichetate pe categorii, inclusiv rebuturi textile. Proprietara depozitului, Claudia Olteanu, explică că nu poate controla utilizarea finală a hainelor cumpărate. Ea menționează că hainele uzate de proastă calitate, considerate rebuturi, sunt fie tocate pentru perne, fie reutilizate în alte scopuri, precum acoperirea unor necesități de lucru.
Olteanu afirmă că nu cunoaște destinația finală a hainelor vândute, dar recunoaște că unele persoane le caută pentru a le folosi ca materiale de foc, însă depozitul nu acceptă în mod oficial această utilizare. Ea susține că hainele de calitate slabă sunt reutilizate și nu sunt comercializate pentru folosirea la foc, însă nu poate controla destinația fiecărui sac.
Răspunsul autorităților și controale pentru gestiunea deșeurilor textile
Autoritățile au inițiat măsuri pentru a combate fenomenul de gestionare a deșeurilor textile. Conform ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu, un proiect de act normativ din aprilie prevede verificarea, igienizarea și însoțirea de acte pentru toate produsele de second hand intrate în țară.
Garda de Mediu din județul Hunedoara a efectuat peste 60 de controale la 16 depozite second hand în ultimii trei ani, aplicând amenzi totale de 250.000 de lei. La rândul său, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor a efectuat verificări și a impus sancțiuni, însă niciuna dintre instituții nu a constatat vânzare de haine pentru foc.
Fenomenul de incendii și impactul politicii publice
În ultimii trei ani, detașamentul de Pompieri Petroșani a intervenit la cinci incendii cauzate de mijloace de încălzire improvizate, inclusiv utilizarea metalelor sau materialelor textile. Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) a analizat situația din cartierul Aeroport, concluzionând că doar 7% dintre locuințe sunt reabilitate termic.
Legislația actuală acoperă doar parțial nevoile de ajutor pentru familiile cu venituri foarte mici. Statul decontează integral costurile pentru familiile cu venituri sub 200 de lei pe membru, însă pentru persoanele sau familiile cu venituri mai mari, procentul de decontare scade, realizându-se diferențe semnificative între nevoie și suport.
Context social și măsuri legislative
În 2026, România a primit o alocare de 2,6 miliarde de euro din Fondul pentru o tranziție către o economie durabilă pentru mai multe județe, printre care Hunedoara și Prahova. În ciuda acestor fonduri, situația locuințelor înregistrează un grad redus de reabilitare, iar numărul incendiilor cauzate de mijloace de încălzire improvizate rămâne ridicat.
Primăria Petroșani nu a răspuns solicitărilor pentru un interviu, dar a menționat că în 2026 a acordat ajutor de încălzire pentru 441 de familii. Autoritățile locale și județene încearcă, astfel, să gestioneze fenomenele generate de sărăcie energetică și utilizarea improprie a resurselor, dar problemele persistă în zonele vulnerabile ale județului.