Harta globală a rețelelor fungice micorizale dezvăluie densitatea și distribuția acesteia pe planetă
O nouă hartă globală a rețelelor fungice micorizale arbusculare a fost realizată recent, oferind prima imagine detaliată a distribuției și densității acestor structuri subterane esențiale pentru ecosisteme. Cercetările arată că cele mai densice rețele se află în pajiștile sălbatice, în principal în zone neperturbate, precum cele de mare altitudine sau inundabile.
Rolul și importanța rețelelor micorizale
Rețelele reprezintă relația simbiotică dintre rădăcinile plantelor și miceliile ciupercilor arbusculare. Aceste structuri, alcătuite din fire mici, numite hife, facilitează transferul bidirecțional de nutrienți și carbon între plante și ciuperci. În schimbul nutrienților, plantele furnizează carbon către rețea.
Estimațiile indică că aceste rețele absorb anual circa 4,3 miliarde de tone de echivalent dioxid de carbon, reprezentând 11% din emisiile globale de gaze cu efect de seră generate de combustibili fosili în 2021.
Distribuția și densitatea rețelelor
Pentru realizarea hărții, cercetătorii au analizat 16.669 probe de sol din 322 de studii anterioare, acoperind fiecare continent și nouă biomi ecologice. Au folosit inteligența artificială pentru a estima distribuția hifelor pe suprafața fiecărui km² de teren vegetal.
Rezultatele arată o densitate medie de 4,4 metri de hife pe centimetru cub de sol. În zonele de pajiști sălbatice, această densitate crește la 6,6 metri pe centimetru cub, în timp ce în pădurile deținerii umane a scăzut la 3,8 metri pe centimetru cub. Densitatea redusă în terenurile agricole poate fi explicată de utilizarea fungicidelor și a îngrășămintelor cu azot și fosfor.
Implicații și perspective
Rețeaua de micelii acoperă o distanță estimată de 110 miliarde de km, dacă ar fi dispuși în linie dreaptă. Aceasta reprezintă aproximativ un miliard de ori distanța de la Pământ la Soare și circa 10% din diametrul galaxiei Calea Lactee.
Consolidarea acestor date și continuarea eforturilor de cartografiere sunt considerate vitale pentru conservarea biodiversității, pentru managementul agricol și pentru combaterea schimbărilor climatice. Cercetările vor fi actualizate pentru a rafina harta în următorii cinci ani, în funcție de noi date colectate în regiuni precum pădurile tropicale și deșerturile lumii.
Relevanța pentru conservare și cercetare
Experții consideră că această hartă clarifică o parte semnificativă a ecosistemului invizibil al planetei. În special, consumul de resurse în zonele protejate și importanța pășunilor neperturbate pot fi evaluate mai precis, pentru a putea lua măsuri eficiente de conservare.
Specialiști din domenii precum ecologia și studiile asupra biodiversității menționează că informațiile despre dinamica acestor rețele – modul în care hifele cresc, mor și contribuie la stabilitatea carbonului din sol – vor fi esențiale pentru înțelegerea rolului lor în sănătatea planetei.
Concluzii și aria de cercetare
Această cercetare nu doar că evidențiază importanța acestor rețele subterane, dar și deschide noi direcții pentru studierea toleranței la secetă și rezistenței la boli a plantelor, influențate de integritatea rețelelor micorizale. Analizele viitoare vor urmări și impactul practicărilor agricole asupra distribuției și densității acestor fungi, pentru a putea implementa strategii de gestionare mai durabile.
Noile date obținute, combinând cercetarea de teren și inteligența artificială, aduc o perspectivă inedită asupra rolului complex și vital al microfonelor în ecosistemele planetei.