Mai multe organizații internaționale au avertizat despre un fenomen El Nino de mare amploare în a doua parte a anului 2026, estimând o intensitate fără precedent și impact sporit asupra efectelor încălzirii globale. Specialistul Mihai Dima, profesor universitar la Facultatea de Fizică a Universității din București și expert în fenomene climatice, a explicat care sunt implicațiile pentru România.
Începutul fenomenului și probabilitățile de formare
Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a anunțat că existǎ o probabilities de 80% ca fenomenul El Nino să se formeze înainte de septembrie, crescând la 90% până în noiembrie. El Nino este caracterizat de o supraîncălzire a Oceanului Pacific în regiunea Ecuatorului, cu efecte resimțite global, inclusiv creșteri de temperatură și modificări ale tiparelor de precipitații.
Impactul global al El Nino și avertismentele Organizației Națiunilor Unite
Ultimul eveniment El Nino a avut loc în perioada 2023-2024, însă următorul, denumit „super El Nino”, va aduce fenomene meteorologice extreme. Organizația Mondială a Meteorologiei și ONU au avertizat că efectele vor fi mai puternice, cu influențe răspândite pe distanțe mari, traversând granițele naționale și determinând creșteri ale temperaturilor globale.
António Guterres, secretarul general al ONU, a declarat că condițiile asociate El Nino vor accentua încălzirea globală și vor amplifica efectele schimbărilor climatice, cu impact devastator asupra condițiilor meteorologice la nivel mondial.
Impactul asupra Europei și România
Profesorul Mihai Dima a explicat că impactul direct asupra Europei, inclusiv România, va fi limitat, deoarece influența fenomenului se produce în principal în regiunea Pacificului, Australia, Asia de Sud-Vest și coasta de Vest a Americii de Sud. Pentru România, impactul va fi indirect, prin eliberarea de căldură din ocean în atmosferă, contribuind la o creștere a temperaturii globale medii.
Dima a precizat că fenomenul este în faza de formare, iar maximul poate fi atins în timpul verii, durând câteva luni. Nu favorizează apariția unor ierni mai calde sau veri mai toride în mod direct, ci poate influența temperaturile medii est-mediteraneene în perioadele respective.
Când se poate resimți în România
Experții susțin că, în România, efectele directe ale El Nino de asemenea pot fi neglijabile. Totuși, creșterea temperaturii globale, asociată cu această fază a fenomenului, ar putea duce la o vară mai caldă și, eventual, la o iarnă mai blândă, dar nu în mod obligatoriu ca rezultat direct al El Nino-ului.
Profesorul Dima a subliniat că fenomenul are o frecvență de apariție la intervale variabile, de la câțiva ani până la aproape un deceniu, iar fazele pozitive durează, în general, între trei și nouă luni. Impactul la nivel mondial rezultă din interacțiunea complexă dintre ocean și atmosferă în Pacific, cu efecte globale.
Ce reprezintă El Nino în istoria climatică
Fenomenul El Nino a intrat în domeniul științific în 1891, fiind numit astfel de pescarii din America de Sud pentru că apare în mod obișnuit în perioada Crăciunului, datorită creșterii neobișnuite a temperaturii apei Oceanului Pacific. În ultimii 175 de ani, au avut loc șase evenimente de tip „Super El Nino”, cele mai severe fiind în 1877-78 și 1997-98.
Evenimentul din 1877-78, considerat cel mai grav, a fost asociat cu moartea a milioane de oameni cauzată de foamete, iar cele din 1997-98 au generat pagube totale în Peru de peste 3,5 miliarde de dolari, incluzând daune la infrastructură, terenuri agricole și clădiri.
Caracteristicile și descrierea fenomenului
El Nino se manifestă prin reducerea intensității alizeelor, inversarea acestora, și creșterea temperaturii apelor Oceanului Pacific. Această încălzire determină apariția ploilor torențiale, alunecări de teren și afectarea pescuitului în regiunea Peru.
Fenomenul a fost definit în literatura meteorologică ca o fluctuație a presiunii atmosferice la scară globală, cunoscută sub denumirea de Oscilația Sudică (ENSO). În timpul fazei El Nino, temperaturile apei cresc, iar vânturile devin mai slabe, producind un ciclu de reacții în sistemul climatic global.
Faza opusă, La Niña, se caracterizează prin temperature mai scăzute ale oceanului și efecte diferite asupra climatului. În volumul „Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare”, ENSO este descris ca un fenomen complex atribuit fluctuațiilor în presiunea atmosferică și temperatura oceanică.
În concluzie, fenomenul El Nino reprezintă o componentă majoră a variabilității climatice globale, cu un impact semnificativ asupra schimbărilor atmosferice și oceanelor.