Guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, nu a fost văzută în public de peste o săptămână, iar programările sale au fost anulate, alimentând speculații privind starea sa de sănătate și eventuale probleme politice. Absența sa de la evenimente importante, precum Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg și o conferință a Asociației Naționale a Pieței de Valori Mobiliare, s-a remarcat și a fost punctul de discuție principal în mediul politic și media de opoziție.
Absența și declarațiile oficiale
Pe 10 iunie, Nabiullina nu a participat la o întâlnire cu președintele Vladimir Putin, concentrată pe inflație și ratele dobânzilor. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că aceasta era pur și simplu bolnavă, adăugând că nu este nimic neobișnuit în această situație și urându-i sănătate.
Speculații și controverse
Jurnaliști și observatori ai scenei politice au lansat ipoteza că Nabiullina ar fi în arest la domiciliu, susținând că lipsa sa ar putea avea motive politice. Dmitri Skorobutov, fost redactor-șef al televiziunii de stat și exilat în Elveția, a declarat online că oficiala este practic în arest la domiciliu, iar această teorie a fost întărită de unele surse din interiorul Băncii Centrale, care susțin că Nabiullina i-a transmis președintelui Putin un ultimatum: va demisiona dacă va fi decreat război total și mobilizare generală în Rusia.
Canalul de Telegram „Mozhem Obyasbit” a relatat că absența ei ar putea fi o formă de protest împotriva politicii de război a Kremlinului, iar unele surse spun că Nabiullina a exagerat o „boală diplomatică” pentru a aștepta un răspuns oficial în legătură cu condițiile propuse. În trecut, au circulat zvonuri despre eventuale spitalizări ale guvernatorului.
Nabiullina urmează să participe din nou la o conferință a Băncii Centrale în prima săptămână a lunii iulie, dar rămâne de văzut dacă problemele de sănătate sau controversele politice vor avea efect asupra apariției sale publice.
Context economic și situația finanțelor Rusiei
La peste patru ani și jumătate de la începutul războiului din Ucraina, economia rusă arată semne de epuizare. Un raport recent realizat de Institutul Kiel pentru Economia Mondială și Institutul Stockholm pentru Economie de Tranziție confirmă vulnerabilități majore.
Raportul intitulat „Sfârșitul jocului: Economia de război a Rusiei își atinge limitele” susține că economia Rusiei prezintă „semne clare de epuizare”, fiind în „stadiul final” al rezistenței. Rezervele fiscale ale statului sunt aproape epuizate, iar veniturile provenite din petrol și gaze au scăzut cu 45% în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului anterior.
Activele lichide ale fondului suveran rus au scăzut de la 6,5% din PIB la începutul conflictului la 1,8% în aprilie 2026, ceea ce a slăbit fundamentale economice. Creșterea economică a Rusiei s-a stagnat, iar majorarea prețurilor globale ale petrolului, rezultate din conflictele regionale, pare să fi avut doar efecte fiscale temporare.
Cheltuieli militare în creștere, dar finanțe afectate
Potrivit site-ului Trading Economics, cheltuielile militare ale Rusiei au depășit anul trecut 190 de miliarde de dolari, iar în 2024 au fost estimate la circa 149 de miliarde de dolari. În timp ce acestea cresc, deficitul bugetului de stat a crescut rapid în primul trimestru al anului, atingând limitele stabilite pentru întregul an 2026.
Economia Rusiei este afectată și de scăderea veniturilor din petrol și gaze, care în primul trimestru din 2026 au înregistrat o reducere față de aceeași perioadă a anului anterior. Rezervele fondului suveran s-au diminuat, afectând capacitatea Rusiei de a susține cheltuieli de război și proiecte interne.
Pe fondul acestor dificultăți, deficitul bugetar a fost depășit, chiar înainte de finalul anului, indicând o presiune crescută asupra finanțelor publice. Acestea sunt impactul direct al sancțiunilor internaționale și al reducerii resurselor fiscale provenite din exporturile de petrol și gaze, principalele surse de venit ale Rusiei în contextul războiului.