Memorandumul de înțelegere semnat electronic între Statele Unite și Iran, anunțat miercuri și în vigoare, reprezintă o etapă în procesul de reluare a negocierilor pentru un posibil acord nuclear durabil. În timp ce oficialii americani afirmă că procesul va dura 60 de zile, există semne că cele două țări mai au de parcurs un drum lung pentru a ajunge la un pact final.
Detaliile acordului și contextul negocierilor
Acordul vizează, printre altele, reducerea stocurilor de uraniu îmbogățit de către Iran, sub monitorizarea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Deocamdată, nu sunt clarificate detaliile tehnice privind modul în care Iranul va diminua aceste stocuri sau termenele precise ale acestui proces.
Textul acordului stipulează că Iranul se angajează să-și „reducă” stocurile de uraniu îmbogățit, însă nu specifică în cât timp trebuie realizat acest lucru. Versiunea acordului acceptată preliminar este considerată de oficialii americani o „concesie semnificativă” din partea Teheranului.
Negocierile au început după semnarea acordului, planificată pentru vineri, și sunt menite să dureze 60 de zile. Potrivit surselor oficiale, această perioadă poate fi extinsă dacă părțile consideră necesar.
Pozițiile Statelor Unite și ale Iranului
Președintele Donald Trump a subliniat că acordul garantează că Iranul nu va putea cumpăra, dezvolta sau produce vreodată arme nucleare. Însă, textul semnat nu confirmă explicit acest obiectiv, iar criticii subliniază că formulările sunt ambigue.
Trump a reiterat că SUA nu vor oferi bani Iranului, referindu-se la plata de 1,7 miliarde de dolari efectuată în 2016 de administrația Obama. În același timp, acordul conține prevederi pentru colaborarea cu partenerii regionali în dezvoltarea unui plan pentru reconstrucția Iranului, cu un buget de cel puțin 300 miliarde de dolari. Un oficial american a afirmat că Statele Unite nu sunt obligate să plătească Iranului, deși textul acordului pare să lase această posibilitate deschisă.
Scepticism și probleme nerezolvate
Discuțiile privind potențialul program de rachete balistice al Iranului și sprijinul pentru grupuri precum Hezbollah nu sunt abordate în detaliu în acordul recent semnat. Textul afirmă doar în mod vag că se va colabora pentru a preveni escaladarea acestor probleme, fără a impune restricții concrete.
Textul acordului nu conține măsuri clare pentru controlul asupra activităților militare sau asupra programului de rachete al Teheranului, aspecte insistat de mai mulți lideri internaționali și regionali.
În privința perioadei de negocieri, termenul de 60 de zile menționat poate fi prelungit, lucru care sugerează că ambele părți se află încă la începutul unui proces complex.
Reacții și perspective
Președintele Trump a declarat, la summitul G7, că dacă negocierile nu vor avea un rezultat în perioada stabilită, SUA se pot întoarce la acțiuni militare, arătând un nivel ridicat de nesiguranță în privința zecelor de zile care urmează.
Critici din Lobby-ul republican, precum și din alte cercuri politice din SUA, pun la îndoială acceptarea unui acord care, potrivit acestora, nu aduce suficiente garanții împotriva dezvoltării pentru Iran a armelor nucleare și a altor capabilități militare.
Este de asemenea dificil de evaluat dacă Iranul va renunța cu adevărat la sprijinul pentru grupuri de miliție sau dacă va limita programul de rachete, aspecte care nu sunt detaliate în textul semnat.
În prezent, nu există informații suplimentare despre pașii concreți pe care îi vor urma cele două părți după perioada de 60 de zile, fiind clar că procesul de negociere este încă în faze incipiente.