Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat intenția de a contesta decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Decizia menține raportul ANI referitor la conflictul de interese în legătură cu activitatea sa în funcția de primar al Timișoarei. ICCJ a stabilit joi că Fritz a fost în conflict de interese administrativ, confirmând astfel hotărârea din februarie 2024 a Curții de Apel Timișoara.
Decizia ICCJ și consecințele legale
Instanța supremă a menținut decizia de la Curtea de Apel, care exclude pierderea mandatului de primar, dar stabilește interdicția candidaturii până în 2030. USR afirmă că sancțiunea este de natură administrativă și nu penală, și că nu afectează mandatul actual al lui Fritz. Decizia nu impune, astfel, o sancțiune penală și nu reține o condamnare penale pentru Fritz.
Detalii privind conflictul de interese
Raportul ANI a constatat un conflict de interese legat de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), aprobat în 2020, înainte de preluarea mandatului de primar al lui Fritz. În actul administrativ, Fritz a semnat un referat de dublură pentru un PUZ deja aprobat de predecesorul său, fără ca această semnătură să aibă valoare juridică.
Agenția Națională de Integritate a acuzat că primarul a participat la emiterea unui act administrativ ce a avut ca scop obținerea unor beneficii financiare din partea unui consilier local USR, pe care Fritz îl împrumutase cu 25.000 de lei în campania electorală.
Înalta Curte a afirmat că, participând la emiterea actului, Fritz a folosit funcția pentru a beneficia de un împrumut personal, ceea ce constituie conflict de interese, întrucât interesul personal putea influența imparțialitatea deciziei administrative.
Instancele de judecată au subliniat că legislația impune abținerea atunci când un ales local se află în conflict de interese și că această obligație a fost încălcată în cazul primarului Timișoarei.
Reacții și poziții ale USR
În comunicatul de presă, USR precizează că decizia instanței nu conduce la pierderea mandatului de primar, ci doar la interzicerea candidaturii pentru funcții electorale până în 2030. Formațiunea afirmă că această sancțiune are caracter administrativ și nu penal, și contestă gravitatea interpretărilor apărute în presă.
De asemenea, USR susține că Agenția Națională de Integritate nu a mai constatat conflicte de interese în alte situații, invocând cazurile primarului Sectorului 4, Daniel Băluță, și ale premierului desemnat Adrian Veștea.
În cazul lui Fritz, inculparea se bazează pe faptul că acesta a semnat un referat pentru modificarea unui PUZ, după ce l-a primit de la un consilier local USR care îi acordase împrumutul de 25.000 de lei.
Decizia instanței subliniază că persoana în cauză și-a exercitat atribuțiile administrative într-un context care, conform legislației, implică obligația de a se abține pentru a evita conflictele de interese.
În timpul audierii și în comunicat, ICCJ a clarificat că participarea lui Fritz la emiterea actului administrativ a fost folosită pentru obținerea unor beneficii directe, fapt care a fost considerat relevant în identificarea conflictului.
Nicio informație nu indică că această decizie ar avea impact asupra mandatului actual al primarului sau asupra funcției sale legislative, ci doar stabilește un termen de interdicție pentru participarea la alegeri și candidaturi.