Regatul Unit se află la zece ani după referendumul din 2016, dominat de o serie de provocări economice, politice și sociale generate de Brexit și de impactul său durabil asupra regiunii Irlanda de Nord. Acest deceniu a evidențiat continuarea tensiunilor sociale și a dificultăților economice, precum și o schimbare în percepția publicului britanic față de relația cu Uniunea Europeană.
Contextul politic și social după Brexit
Referendumul a fost câștigat de tabăra pro-Brexit cu 52% din voturi, iar opinia publică de atunci era divizată. Astăzi, 70% dintre britanic se pronunță în favoarea unei relații mai apropiate cu UE, potrivit unui sondaj realizat de YouGov. La nivelul politicii interne, instabilitatea s-a amplificat, în condițiile în care șase prim-minetri s-au succedat la conducerea Guvernului britanic, de la David Cameron, care a demisionat după referendum, până la Rishi Sunak, recent învingător în alegeri.
Impactul economic al Brexitului
Studiile recente arată că economia britanică a înregistrat o scădere durabilă din cauza deciziei de a părăsi UE. Conform unui raport al Biroului Național de Cercetări Economice publicat în 2025, Brexitul a redus creșterea PIB-ului cu între 6% și 8%. Estimările actuale indică o creștere anuală foarte lentă, de aproximenet 0,8-0,9% pentru anul curent.
Lira sterlină nu și-a recăpătat nivelurile pre-referendum. La 23 iunie 2016, cursul era de 1,50 dolar și 1,31 euro, iar la zece ani după referendum, cotatia se menține la circa 1,34 dolari și 1,15 euro, indicând o depreciere de peste 11%.
În privința atractivității internaționale, investițiile în Regatul Unit sunt cu 12-18% sub potențial, fiind cele mai scăzute dintre țările din G7. Incertitudinea cauzată de Brexit, combinată cu efectele pandemiei și războiul din Ucraina, a afectat productivitatea firmelor și a determinat multe multinaționale să-și mute operațiunile în interiorul UE.
Londra și sectorul financiar au suferit, deși indicele FTSE 100 a crescut cu 62%, acesta rămânând în urma altor piețe europene. Inflamația a crescut cu 40,9% în intervalul iunie 2016 – aprilie 2026, ceea ce evidențiază o presiune inflaționistă continuă, alimentată de impactul pandemiei, războaie și Brexit, considerat un factor structural agravant.
Bariera comercială cu UE, principalul partener de export, a crescut costurile, iar estimările OBR indică o reducere de 15% atât pentru exporturi, cât și pentru importuri pe termen lung dacă Regatul Unit nu ar fi ieșit din UE. În plus, fluxurile migratorii s-au schimbat, migrația netă în țară fiind redusă cu aproape 50% în ultimul an, de la 171.000 de persoane.
Provocări teritoriale și regionale
Irlanda de Nord continuă să se confrunte cu efecte negative ale Brexitului, inclusiv cu criza politică și dificultățile economice generate de Protocolul pentru Irlanda de Nord și Cadrul Windsor, negociate pentru a menține deschisă frontiera terestră cu Republica Irlanda și a respecta acordurile de pace din 1998.
Protocolul a mutat controalele vamale în Marea Irlandei, provocând dificultăți pentru firmele locale și tensiuni între comunitățile unioniste și naționaliste. Partidul Unionist Democrat (DUP) a suspendat partajarea puterii timp de doi ani, din cauza dificultăților birocratice și a restricțiilor comerciale care afectează importurile de produse din Marea Britanie, precum lactate, carne și alimente refrigerate.
Problema cârnaților și a controlului asupra mărfurilor a generat conflict social, iar negocierile pentru un acord SPS (standardizare sanititar-veterinară) între Londra și Bruxelles pot elimina circa 90% dintre controale, fiind așteptat un acord pentru vara anului 2027.
Percepția publicului și perspectivele viitoare
În ciuda inițialului sprijin pentru Brexit, opinia publică nord-irlandeză percepe acum rezultatul ca fiind un eșec, conform studiului „Măsurarea temperaturii”, al cărui ultim raport arată că 72% dintre nord-irlandezi consideră Brexitul un eșec. De asemenea, 60% dintre cei care au votat pentru ieșire cred că dezintegrarea Regatului Unit este mai probabilă peste un deceniu.
Rezultatele indică o deziluzie generalizată și resentimente de ambele părți, iar progresul politică în Irlanda de Nord rămâne dificil în contextul tensiunilor sociale și a contextului economic precar. Pentru unii experți, situația indică faptul că Brexitul a adus mai multe probleme decât beneficii, iar unii politicieni consideră că revenirea în UE ar putea fi o soluție, deși aceasta implică și condiții și negocieri complexe.
Brexitul a fost aprobat cu un sprijin de 52% din votanți, însă opinia publică actuală indică o schimbare majoră, cu 70% în favoarea unor relații mai apropiate cu UE. În contextul actual, peisajul politic și economic al Regatului Unit continuă să fie influențat de deciziile privind relația viitoare cu Uniunea Europeană.