România a fost implicată recent în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, după ce NATO și alianța occidentală au fost acuzate de Iran de participare la agresiune împotriva Teheranului. În urma declarațiilor oficialilor, Ministerul iranian de externe a condamnat rolul României în sprijinirea operațiunilor militare ale SUA și Israelului în conflictul început la sfârșitul lunii februarie.
Declarațiile oficiale și acuzațiile Iranului
Purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghai, a declarat că secretarul general al NATO a indicat explicit Italia și România ca fiind țări implicate în participarea la agresiunea împotriva Iranului. Acesta a acuzat NATO de „complicitate” la un „război de agresiune ilegal” lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului.
Esmail Baghai a citat declarațiile făcute de Mark Rutte la Fox News, conform cărora „500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia” pentru a sprijini operațiunea militară „Epic Fury”. Rutte a menționat că aeroportul din București și-a redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de realimentare în timpul conflictului, iar între 4.000 și 5.000 de zboruri ale avioanelor americane au fost realizate din bazele europene în această perioadă.
Baghai a accentuat că aceste informații reprezintă o „mărturisire clară și zdrobitoare a complicității active a NATO într-un război ilegal” împotriva Iranului. El a reclamat, de asemenea, că Italia și România se află printre țările care au participat la acest act de agresiune, precum și „toate celelalte țări europene care au susținut această operațiune”.
Reacții oficiale din Italia și măsuri din România
Ministerul italian al Apărării a contestat declarațiile lui Rutte, afirmând că acestea au transmis un „mesaj înșelător”. Roma a precizat că țara a permis utilizarea bazelor pentru zboruri tehnice și logistice, nu pentru misiuni de luptă. În Italia, aceste declarații au fost considerate nejustificate, iar situația a fost clarificată pentru a evita interpretări eronate.
La nivelul României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat, pe data de 11 martie, solicitarea Statelor Unite de a disloca trupe suplimentare, echipamente de monitorizare și avioane de realimentare pentru susținerea operațiunilor împotriva Iranului. Decizia a fost luată după solicitarea Pentagonului, fiind aprobată cu 272 de voturi „pentru”, 18 împotrivă și cinci abțineri.
Nicușor Dan a declarat public că aceste echipamente sunt defensive și că România consideră țara sigură, reafirmând că nu există motive de îngrijorare pentru populație. La baza aeriană de la Câmpia Turzii au fost dislocate drone și avioane de realimentare, iar în prezent, un detașament cu drone MQ-9 Reaper se află în dislocare la această bază.
Dislocarea și utilizarea bazelor aeriene din România
Solicitarea SUA viza două baze principale din România: Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. La aceste locații au fost aduse sisteme de observație, drone și echipamente de realimentare. Se menționează că la Otopeni, aeroportul Internațional Henri Coandă și Baza Aeriană 90, sunt utilizate frecvent avioane americane de realimentare și zboruri militare.
Deși declarațiile lui Rutte nu explică de ce utilizarea bazelor din Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu a dus la reducerea zborurilor comerciale din București, surse apropiate au menționat că aceste modificări sunt legate de aspecte logistice legate de capacitatea de decolare a avioanelor militare.
Reacțiile din Iran privind utilizarea bazelor din România
Teheranul a avertizat anterior România că implicarea în utilizarea bazelor pentru operazioni împotriva Iranului va avea consecințe politici și juridice. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că acceptarea acestei solicitări ar echivala cu participare la o agresiune militară împotriva Iranului, fapt considerat inacceptabil în dreptul internațional.
MAE român a răspuns că România nu face parte din conflict și prioritatea este efortul diplomatic pentru de-escalare. Oficialii au fost permanenți în afirmarea poziției diplomatice și că țara sa nu se implică direct în conflictul din Orientul Mijlociu.