Valul de cruntă caniculă care a afectat vestul Europei și a provocat sute de decese se îndreaptă spre estul continentului, inclusiv România, unde meteorologii anunță temperaturi record în următoarele zile. România urmează să înregistreze cele mai ridicate valori de până acum din această vară, atingând până la 39-40 de grade Celsius în zonele vestice și nord-vestice, pe fondul unui fenomen de încălzire globală. Noile măsuri de adaptare și vulnerabilitatea infrastructurii urbane sunt puncte cheie în context.
Valul de căldură se extinde în România
Administrația Națională de Meteorologie a anunțat că ziua de vineri va aduce maxime de 36-37 de grade în vest, nord-vest și centru, iar sâmbătă valorile vor crește la 37-38 de grade. Duminică, temperaturile pot ajunge până la 39 de grade, în timp ce în zilele de luni și marți se estimează că în majoritatea părților țării se vor depăși 35 de grade. În zonele vestice și nord-vestice, se pot registra chiar 39-40 de grade Celsius.
Pentru nopți, meteorologii semnalează apariția așa-numitelor nopți tropicale, cu temperaturi minime care nu coboară sub 20 de grade în mai multe zone de câmpie și podiș, ceea ce va agrava efectele valului de căldură asupra populației.
Impactul urban asupra vulnerabilității în Europa Centrală și de Est
Experții indică faptul că orașele din Europa Centrală și de Est sunt mai slabe pregătite pentru astfel de episoade extreme comparativ cu orașele vestice. Ioanna Vergini, fondatoarea platformei WFY24, explică că blocurile construite în perioada comunistă, în special cele din panouri de beton, au o masă termică foarte mare. Aceste clădiri nu sunt proiectate pentru a elimina căldura vară, absorbând energie pe timpul zilei și radiați-o în interior până noaptea târziu, în special la ultimele etaje.
În București, unde o parte semnificativă a populației locuiește în astfel de blocuri, efectul se intensifică de suprafețele vaste de beton și asfalt, care continuă să radieze căldură după apusul soarelui, contribuind la fenomenul de insulă de căldură urbană.
Aspecte ale adaptării în Europa vestică
În contrast, orașele din vestul Europei au adoptat măsuri de reducere a efectului de insulă de căldură. Parisul a plantat peste 100.000 de arbori de la începutul anului 2020 și a transformat suprafețe betonate în spații verzi. În Spania, rețeaua de adăposturi climatice destinate vulnreabililor a fost extinsă, iar regulile privind munca în aer liber au fost ajustate pentru a limita expunerea la orele cele mai fierbinți.
Măsurile variază de la crearea de spații umbrite și reducea a căldurii urbane, până la ocuparea urbană cu vegetație, însă în multe orașe din Europa Centrală și de Est lipsesc astfel de inițiative.
Nopțile toridice, pericol major
Specialiștii subliniază că problemele majore nu sunt limitate doar la temperaturile ridicate din timpul zilei, ci și la nopțile calde. Absenta posibilității de a ventila bine sau de a răcorește locuințele, din cauza temperaturilor peste 20 de grade în timpul nopții, împiedică refacerea organismului.
Ioanna Vergini avertizează că nopțile tropicale cresc riscul de deces în perioadele de caniculă, fiind un factor independent de impactul zilei. Cercetările recente arată că fenomenele mixte, cu temperaturi atât de ridicate ziua, cât și noaptea, sunt cele mai periculoase pentru sănătate.
Presiuni asupra sistemului medical, energetic și infrastructurii
Manifestările extreme ale valului de căldură afectează deja anumite servicii și infrastructură în vestul Europei. În Spania, peste 200 de persoane au murit în câteva zile din cauza caniculei, iar în Franța a fost activat cel mai înalt nivel al planului sanitar Orsan. La centralele nucleare, un reactor al centralei Nogent-sur-Seine a fost oprit din cauza temperaturilor extreme.
În Marea Britanie, sute de școli au fost închise deoarece condițiile din clădiri au devenit imposibil de suportat. În Franța, mai multe locuințe au rămas fără electricitate din cauza incidentelor provocate de căldură.
Rețeaua feroviară din Europa Centrală a fost de asemenea afectată, restricțiile de viteză fiind deja instaurate din cauza riscului de deformare a șinelor. Operatorii feroviari și alte infrastructuri de transport iau măsuri pentru a preveni situații de urgență.
Imaginile satelitare confirmă că suprafața asfaltului, betonului și a clădirilor din marile orașe se încălzește mult peste temperatura aerului, accentuând fenomenul de insulă de căldură și intensificând efectele caniculei asupra populației urbane.