România consideră apartenența la NATO ca fiind cea mai importantă garanție de securitate în contextul tensionării situației din Ucraina, afirmă oficialii militari. În cazul unui conflict, prioritățile armatei sunt protejarea spațiului aerian și a populației, precum și neutralizarea rapidă a obiectivelor inamice, folosind sisteme moderne de apărare și atac.
Apărarea aeriană și contracararea atacurilor
Generalul Ciprian Marin, șeful Statului Major al Forțelor Terestre, susține că primele ore ale unui scenariu de criză vizează activarea rețelei stratificate de apărare antiaeriană, integrată cu capabilități de război electronic. Aceasta are rolul de a intercepta drone, rachete și avioane inamice înainte de a cauza daune în zonele strategice.
Pentru protecția teritoriului, România utilizează sisteme de artilerie moderne și lansatoare HIMARS. Acestea pot lovi ținte aflate la distanțe lungi și foarte lungi, precum depozite de muniție, centre de comandă sau poziții de artilerie ale adversarului.
Capacitatea de deplasare a forțelor militare
Transporturile militare prioritizează utilizarea infrastructurii feroviare și rutieră pentru mutarea rapidă a unităților. Conform generalului Marin, situația infrastructurii de transport s-a îmbunătățit în ultimii ani, deși timpul de deplasare depinde în continuare de starea rețelei de drumuri și căi ferate, precum și de disponibilitatea podurilor, tunelurilor și viaductelor.
Rolul NATO în sistemul de apărare al României
Apartenența la NATO reprezintă un avantaj strategic pentru România. Prezența comandamentelor și unităților aliate în țară facilitează o reacție rapidă și coordonată în situații de criză. În cazul unui conflict, forțele aliate aflate deja pe teritoriul românesc ar participa imediat, iar restul trupelor și echipamentelor NATO s-ar deplasa din statele membre.
Adaptarea la noile realități ale războiului
Conflictul din Ucraina a evidențiat importanța dronelor în luptele moderne. România investește în programe pentru dotarea unităților cu drone și sisteme de bruiaj pentru a combate aparatele fără pilot ale adversarului. Se urmărește crearea de nuclee de expertiză pentru operarea dronelor la nivelul fiecărei structuri militare.
Pe viitor, dronele ar putea ajunge până la nivelul grupelor și plutonelor de infanterie, schimbând modul de operare pe câmpul de luptă.
Puncte sensibile și provocări ale Armatei Române
Deși au fost făcute investiții considerabile în tehnică militară modernă, armata se confruntă cu dificultăți legate de atragerea tinerilor pentru cariera militară și ritmul lent al programelor de înzestrare. Sunt implementate sisteme precum HIMARS, drone Bayraktar și obuziere K9, aceste ultimele aflându-se în proces de introducere.
În cazul unui atac, răspunsul Armatei Române ar fi în conformitate cu planurile naționale și NATO, afirmă generalul Marin. El precizează că forțele terestre sunt echipate și instruite pentru a face față unei agresiuni externe.
Îngrijorările populației legate de securitate
De la începutul războiului din Ucraina, îngrijorările populației privind securitatea crescută în regiune au fost alimentate de apariția dronelor rusești în apropierea granițelor NATO, exercițiile militare din Marea Neagră și imaginile de pe front. Cu toate acestea, autoritățile subliniază că România are pregătire și capabilități pentru a răspunde unei eventuale situații de criză.