Irlanda se pregătește să preia președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 iulie, într-un context în care experții în securitate și parlamentarii își exprimă îngrijorarea privind capacitatea țării de a face față amenințărilor moderne, precum atacurile cibernetice și riscurile legate de infrastructura critică, având în vedere resursele reduse și poziția sa de neutralitate militară.
Vulnerabilitățile Irlandei în contextul președinției UE
Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în decembrie anul trecut, a evidențiat vulnerabilitatea Irlandei. În timpul acesteia, drone neidentificate au fost detectate în apropierea traiectoriei de zbor a aeronavei lui Zelenski, eveniment ce a avut loc în timp ce o navă a marinei irlandeze asigura securitatea zonei.
Un europarlamentar irlandez a evidențiat că astfel de incidente demonstrează „vulnerabilitatea” țării, mai ales în contextul președinției, moment în care Irlanda devine o țintă pentru atacuri.
Președinția de șase luni va include organizarea unor summituri majore și 22 de reuniuni ministeriale informale, în cadrul cărora Dublinul trebuie să asigure protecția liderilor, delegațiilor și infrastructurii critice.
Resursele militare și măsurile adoptate
Irlanda are cea mai mică alocare pentru apărare din UE, cu 1,35 miliarde de euro în 2025, reprezentând 0,2% din PIB, comparativ cu media europeană de 2,1%. Marina irlandeză dispune de opt nave, dintre care patru urmează să fie operate succesiv, și nu deține avioane de vânătoare, având abia anul trecut un contract pentru primul său radar militar.
Din bugetul de apărare pentru acest an, Irlanda a alocat 1,5 miliarde de euro și a lansat o strategie de securitate maritimă. În plus, planul pe cinci ani prevede cheltuieli de 1,7 miliarde de euro pentru îmbunătățirea echipamentelor și capacităților militare, precum și măsuri pentru contracararea dronelor și sabotajelor asupra cablurilor submarine de internet.
Irlanda a actualizat și un acord de securitate cu Marea Britanie, incluzând cooperarea în domeniul combaterii dronelor și securității maritime. Ministra apărării, Helen McEntee, a afirmat că tehnologia de combatere a dronelor va fi disponibilă în timpul președinției, dacă va fi solicitată de forțele britanice.
Contradicțiile în programul de președinție și poziția față de Ucraina
Programul politic pentru președinție, publicat pe 16 iunie, subliniază promovarea inițiativelor în domeniul apărării, precum Strategia europeană de securitate și Politica comună de securitate și apărare a UE.
Irlanda declare că Ucraina va fi „o prioritate definitorie”, iar eforturile vor viza sprijinirea în consolidarea capacităților de apărare. Totuși, Irlanda s-a limitat la asistență neletală și ajutor umanitar pentru Kiev.
Ministrul de stat pentru afaceri europene și apărare, Thomas Byrne, a menționat că Irlanda va reprezenta interesele celorlalte state membre în negocierile UE legate de apărare, acționând ca „mediator imparțial”, deși majoritatea țărilor membre fac parte din NATO.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat că Irlanda nu este total neutră din punct de vedere militar, dar nu este indiferentă la situație. Ministra irlandeză a apărării, Helen McEntee, a reafirmat angajamentul țării de a-și întări propria securitate, contribuind la securitatea colectivă europeană.
Provocările digitale și aspectele de securitate cibernetică
Irlanda găzduiește operațiuni ale mai multor companii americane de tehnologie, precum Meta. Cu toate acestea, nu are un serviciu de informații de semnale autonom, fiind echipată doar cu un Centru Național de Securitate Cibernetică.
Deși armata și poliția dețin capacități cibernetice, aceste instituții nu formează un serviciu de informații de semnale de nivel comparable cu GCHQ din Marea Britanie, susține Edward Burke, profesor la University College Dublin.
Directorul Centrului Național de Securitate Cibernetică a avertizat recent că atacurile din timpul președinției irlandeze pot viza atât reputația UE, cât și pe cea a Irlandei.
Parlamentarii irlandezi subliniază că țara se bazează pe neutralitate, dar practică colaborări cu NATO și alte state, ceea ce ridică întrebări despre vulnerabilitatea în fața atacurilor cibernetice și riscurile pentru infrastructura critică.