Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, afirmă că premierul demis Ilie Bolojan a împrumutat România cu 339 de miliarde de lei (aproximativ 65 de miliarde de euro) în perioada iunie 2025 – iunie 2026. Câciu susține că această sumă reprezintă cel mai mare împrumut în istoria țării și critică gestionarea financelor publice din ultimele luni.
Detalii despre împrumuturile și datoria publică
Conform declarațiilor lui Câciu, din cei 339 de miliarde de lei, 251,4 miliarde de lei sunt destinați finanțării deficitului și refinanțării datoriei publice, iar 87,6 miliarde de lei sunt împrumuturi din cadrul programului SAFE. El afirmă că datoria publică a crescut cu 143 de miliarde de lei într-un singur an și a ajuns la 61% din PIB.
Valoarea împrumuturilor și contextul istoric
Fostul ministru subliniază că aceste sume depășesc recordurile din perioadele „măreților deficite” din 2020 și 2024, când România a împrumutat 149 miliarde de lei și, respectiv, 252 miliarde de lei. El afirmă că în acest context, gestionarea finanțelor naționale a fost extrem de agresivă.
Percepția asupra deficitului real
Câciu estimează că deficitul bugetar real ar fi de aproximativ 2,9%, dacă s-ar lua în calcul și datoriile către mediul privat. Acestea ar include plăți către Pfizer, datorii pentru concedii medicale neachitate, furnizori de energie, magistrați și investiții publice neachitate, totalizând 23,7 miliarde de lei.
Comparație cu prognozele și principalele criticii
Fostul ministru critică modul în care sunt prezentate datele oficiale privind execuția bugetară, susținând că reducerea deficitului raportat s-a realizat prin amânarea unor plăți. El a transmis că, de fapt, situația fiscal-bugetară a României a devenit fără precedent în istorie și că măsurile Guvernului Bolojan au contribuit la această situație.
Impactul asupra economiei naționale
Câciu afirmă că, în ciuda creșterii deficitului, nu s-au achitat facturile restante, ceea ce a dus la creșterea șomajului, peste 50.000 de oameni pierzându-și locurile de muncă, și la aproape 100.000 de firme aflate în risc de închidere. El critică lipsa de reacție din partea autorităților și acționează împotriva politicilor guvernamentale recente.
Această declarație vine într-un context de controverse legate de gestionarea finanțelor publice și nivelul împrumuturilor în perioada recentă.