**Probele din dosarul azilelor ilegale din Bihor indică implicarea instituțiilor publice și nu a liderului grupării Viorel Pașca, arată motivarea Tribunalului București**
Tribunalul București a respins, în data de 2 iulie, propunerea DIICOT pentru arestarea preventivă a cinci membri ai familiei Pașca și a coordonatoarei asociației implicate în cazul azilelor ilegale din Bihor. În loc, s-a dispus controlul judiciar, decizie care nu este definitivă și urmează să fie analizată în justiție de Curtea de Apel București.
**Decizie judiciară privind măsurile preventive**
Judecătorul a constatat că, în cazul inculpaților, nu existau suficiente motive pentru a dispune arestarea preventivă. S-a menționat că aceștia sunt în control judiciar, iar decizia s-a bazat pe constatările potrivit cărora persoanele cazate în locațiile administrate de familia Pașca primeau, în mod constant, hrană, cazare, medicamente și servicii medicale.
**Rolul instituțiilor publice în gestionarea victimelor**
Potrivit motivării, o parte semnificativă a persoanelor din centrele de la Bihor nu au fost recrutate direct de inculpați, ci au fost direcționate acolo de unități medicale, servicii de ambulanță, autorități locale și de asistență socială. Aceste instituții au fost cele care au trimis persoanele în centre, din lipsa altor soluții de protecție.
Judecătorul a subliniat faptul că aceste unități au facilitat accesul victimelor în locațiile controlate de inculpați, fiind conștiente de vulnerabilitatea socială și medicală a acestora. În motivare, se arată că activitatea inculpaților s-a desfășurat într-un context în care statul a apelat la serviciile lor pentru gestionarea situațiilor pe care instituțiile publice nu le-au gestionat.
**Evaluarea condițiilor de locuire și îngrijire**
Deși locațiile administrate de inculpați nu îndeplineau standardele legale pentru servicii sociale, persoanele aveau asigurate condiții minime de locuire, precum paturi, grupuri sanitare și televizoare. Acestea beneficiau constant de hrană, medicamente și servicii medicale, chiar dacă în condiții neautorizate.
Tribunalul a observat că lipsesc dovezi privind exploatarea sau condițiile de degradare totală a persoanelor cazate. Deși au fost identificate deficiente în gestionarea tratamentului medicamentos și în supraveghere, instanța a concluzionat că nu sunt relevați oameni abandonați în condiții incompatibile cu existența umană.
**Pericolul pentru ordinea publică și vulnerabilitatea victimelor**
Judecătorul a analizat toate probele și a constatat că nu există dovezi că locurile folosite de inculpați funcționau în mod total ilegal sau în condiții de agravare a pericolului pentru victime. Deși nu se respectau toate cerințele normative, persoanele aveau condiții de cazare care asigurau un minimum de confort și siguranță.
Se precizează că situația nu indică persoane complet abandonate, lipsite de condiții elementare de trai, ceea ce reduce nivelul de pericol pentru ordinea publică considerat de instanță.
**Acuzațiile aduse de DIICOT și poziția apărătorilor**
Procurorii DIICOT susțin că gruparea condusă de Viorel Pașca a exploatat sute de persoane vulnerabile, obținând sume considerabile din donații, pensii, indemnizații și alte beneficii sociale. Victimele au fost plasate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, cu scopul aparent de a le oferi servicii de îngrijire și tratament.
Conform DIICOT, victimele nu au beneficiat de condiții corespunzătoare, fiind menținute în stare de dependență, fără asigurarea tratamentului adecvat și a supravegherii continue. Tratamentul medicamentos și îngrijirea medicală nu au fost administrate în mod corespunzător, personalul necalificat fiind implicat în activitate.
Avocatul familiei Pașca acuză această persoană de nevinovăție, afirmând că nu s-au probat implicări directe și că statul, prin instituțiile sale, a trimis persoanele în centrele respective.
**Concluzie**
Declarațiile din motivarea Tribunalului București indică faptul că o parte semnificativă a victimelor au fost direcționate acolo de instituții publice, nu de membrii grupării, și că activitatea inculpaților s-a desfășurat în contextul unor lacune în sistemul de protecție socială. Decizia de control judiciar, în loc de arestare preventivă, rămâne valabilă până la soluționarea definitivă a cauzei de către instanța superioară.
