România trebuie să facă față unei pandemii de nemulțumiri în sistemul de sănătate, în contextul în care inteligența artificială devine tot mai integrată în modul în care europenii se raportează la propria sănătate, conform raportului de Sănătate STADA 2026. În timp ce peste jumătate dintre respondenți în țările europene se declară nemulțumiți de sistemului național de sănătate, utilizarea AI în sănătate câștigă teren rapid, fiind percepută ca o soluție pentru frecventele întârzieri și pentru dificultățile de acces la servicii medicale.
Adoptarea AI în raport cu sănătatea personală
Cei mai mulți europeni, 82%, sunt deschiși ca inteligența artificială să fie implicată în procesul de îngrijire medicală, iar 55% utilizează deja această tehnologie pentru monitorizarea propriei sănătăți. În rândul românilor, interesul pentru astfel de tehnologii crește, în condițiile în care timpul de așteptare pentru programări și investigații devine tot mai dificil de suportat.
Pentru români, utilizarea AI este văzută ca o modalitate de a obține răspunsuri rapide și orientare clară, dar și ca un instrument pentru prevenție și gestionarea simptomelor, mai ales în cazul bolilor cronice.
Răspunsul pacientului activ
Un procent de 78% dintre europeni consideră că au suficiente cunoștințe și resurse pentru a avea grijă de propria sănătate. 94% se auto-medichează pentru anumite probleme, iar 85% folosesc dispozitive de monitorizare precum ceasuri de fitness, tensiometre, glucometre acasă.
O parte semnificativă a acestei categorii de consumatori, inclusiv în România, este dispusă să permită AI accesul la istoricul medical complet pentru diagnostic și tratament, procentajul fiind de 43%. În plus, 49% și-ar încrede deja în AI un diagnostic, ceea ce indică o deschidere parțială, dar și o limitare a încrederii totale în tehnologie.
Utilizarea preferată a AI rămâne cea administrativă și de sprijin: programări, monitorizarea tratamentelor și gestionarea notițelor din consulturi. În practică, românii preferă ca AI să fie un asistent, nu cel care decide tratamentul, păstrând astfel rolul decisiv medicul uman.
Încrederea în profesioniști, nu în roboți
Chiar dacă interesul pentru AI crește, 77% dintre europeni rămân fideli medicului de familie și altor specialiști, preferând consultațiile față în față. Farmaciștii sunt tot mai apreciați, fiind considerați relevanți în decizia de tratament de 57% dintre respondenți.
În plus, 41% se așteaptă la o creștere a consultațiilor digitale, iar 30% consideră că profesioniștii din sănătate vor deveni și mai importanți în comunicarea cu pacientul. Un alt 26% vede în medici interpretatori ai informațiilor medicale, nu doar consultanți.
Pregătirea medicului viitorului implică, așadar, o combinație de cunoștințe clinice și competențe digitale, pentru a face față volumului uriaș de date și tehnologie.
Contextul românesc
În România, nemulțumirile legate de sistemul medical se resimt în întârzieri și dificultăți în obținerea unor servicii rapide și eficiente. În acest context, AI devine perceput ca o oportunitate pentru a reduce stresul pacientului, oferind răspunsuri mai rapide și ghidare clară în procesul decizional.
Această tendință vine pe fondul unui sistem medical în care lipsa personalului, timpul lung de așteptare și buzunarul pacientului sunt probleme frecvente.
În raport cu aceste realități, adoptarea tehnologiilor AI în domeniul sănătății din România va necesita strategii clare pentru integrare și educație a pacienților în utilizarea noilor instrumente.
România trebuie să găsească echilibrul între inovație și încredere, pentru a răspunde așteptărilor populației și pentru a îmbunătăți accesul la servicii medicale în condiții de siguranță.
