Temperatura medie a verilor din Europa a crescut cu aproximativ 2,3 grade Celsius între 1980 și prezent, într-o rată de aproape trei ori mai rapidă decât media globală, care s-a majorat cu 0,8 grade Celsius în același interval, conform unor cercetări recente. Studiul evidențiază că această diferență semnificativă nu poate fi explicată exclusiv prin impactul gazelor cu efect de seră, ci include și alți factori atmosferici și oceanici.
Impactul reducerii aerosolilor asupra încălzirii
Specialiștii explică faptul că, timp de zeci de ani, activitățile industriale, centralele pe cărbune și alte surse de poluare au eliberat în atmosferă cantități importante de aerosoli de sulfat. Aceste particule aveau capacitatea de a reflecta radiația solară în spațiu, exercitând un efect de răcire asupra climei.
Reducerea acestor emisii, ca urmare a implementării unor norme de mediu mai stricte, a dus la scăderea semnificativă a concentrației aerosolilor în atmosferă. În consecință, un procent mai mare din radiația solară ajunge acum la suprafața Pământului, accentuând încălzirea atmospherică, mai ales în timpul verii.
Studiul arată că, înainte, aerosoli acționau ca o barieră partială, reducând efectul încălzirii generate de gazele cu efect de seră. Eliminarea treptată a acestor particule a făcut ca o parte din incălzirea cauzată de gaze, până acum mascată, să devină mai vizibilă.
Mecanismul atmosferic: undele Rossby și valurile de căldură
Cercetătorii identifică un mecanism atmosferic principal responsabil pentru creșterea frecvenței valurilor de căldură. Este vorba de undele Rossby, oscilații ale curentului jet, un flux puternic de aer de la mare altitudine în emisfera nordică.
Sub anumite condiții, aceste unde devin aproape staționare, împiedicând circulația normală a aerului. Rezultatul este formarea unor „cupole de căldură”, care blochează pătrunderea aerului rece și mențin temperaturi ridicate timp de mai multe zile sau chiar săptămâni.
Autorii studiului afirmă că, odată cu reducerea concentrației aerosolilor, frecvența acestor configurații atmosferice persistente a crescut, ceea ce explică valurile de căldură intense și prelungite din ultimii ani.
Modele climatice și subestimarea încălzirii
Studiul arată că modelele climatice folosite până acum au reușit să estimeze corect influența gazelor cu efect de seră, însă au subestimat impactul modificărilor în circulația atmosferică.
Comparând simulările cu observațiile reale, cercetătorii au constatat că acestea acopereau doar aproximativ jumătate din creșterea temperaturilor înregistrate în Europa. Cauza pare a fi o estimare prea redusă a efectului undelor Rossby asupra temperaturilor estivale.
După recalibrarea modelelor pentru a include mai precis comportamentul acestor unde atmosferice, rezultatele au devenit mai apropiate de valorile reale înregistrate. Această ajustare contribuie la prognoze climatice regionale mai exacte și la predicții mai precise privind viitoarele valuri de căldură.
Impactul măsurilor de reducere a poluării
Autorii studiului subliniază că reducerea poluării nu trebuie interpretată ca o critică la adresa măsurilor anticoincidență. Diminuarea concentrației aerosolilor a avut beneficii clare asupra sănătății publice, reducând bolile respiratorii și cardiovasculare asociate cu poluarea atmosferică.
Însă, eliminarea acestor particule a avut și un efect secundar: au dispărut factorii care, anterior, mascau parțial încălzirea globală. Astfel, se poate explica de ce creșterea temperaturii devine mai vizibilă după scăderea poluării.
Studiul indică faptul că schimbarea în compoziția atmosferică a avut o contribuție semnificativă în amplificarea efectului de încălzire în regiune. Aceasta deschide varianta unor măsuri mai precise în gestionarea fenomenului, pentru prognoze mai realiste și adaptări mai eficiente ale politicilor de mediu.
