Zeci de mii de albanezi au ieșit în stradă de peste o lună, protestând împotriva unui proiect imobiliar controversat ce implică fonduri nedeclarate și potențiale conflicte de interese. Manifestanții cer demisia guvernului și reformarea clasei politice, în contextul unor acțiuni de amploare taxate drept majore pentru viitorul țării.
Originea și amploarea protestelor
Protestele, denumite „Revoluția Flamingo”, au început la finalul lunii mai, pentru a-opune proiectelor de construcții pe Insula Sazan și în zona protejată Vjosa-Narta. La maximum, la 20 iunie, au participat circa 250.000 de persoane, în condițiile în care populația Albaniei este de aproximativ 2,7 milioane de locuitori.
Mișcarea a fost inițiată de cetățeni, în special tineri, nemulțumiți de modul în care dezvoltarea economică a țării pare să se facă fără consultare publică, bazată pe nepotism și corupție. Numele „Revoluția Flamingo” a fost ales în contextul riscului de a dispărea speciile de flamingo din habitatul afectat de aceste investiții.
Teama de distrugerea mediului și implicațiile politice
Protestele însoțesc planurile de dezvoltare a unor zone protejate, precum insula Sazan, o fostă bază militară sovietică, și un teren de golf la Pata Rât, lângă Cluj, în România. La acestea se adaugă de mai multe săptămâni nemulțumiri legate de modificarea legislației pentru protecția ariilor naturale, aprobate recent de parlamentul albanez, modificare despre care nu există confirmări legate de implicarea lui Jared Kushner.
Investitorii principali sunt capturați prin intermediul unor companii paravan, având structuri complexe în Olanda, ceea ce a generat suspiciuni privind transparența proiectelor. Analiștii estimează că în perioada 2015-2024, peste 8 miliarde de euro din fonduri nedeclarate au fost direcționate către sectorul construcțiilor din Albania, iar sectorul imobiliar ar fi fost alimentat cu 1,6 miliarde de euro din surse ilegale.
Implicațiile corupției și controversele legale
Un studiu al Inițiativei Globale Împotriva Criminalității Transnaționale Organice indică faptul că 59% dintre companiile care au primit autorizații pentru înălțări în perioada 2017-2019 au avut fonduri ilicite sau nedeclarate. În plus, cercetările sugerează că evaziunea fiscală și corupția ar putea fi responsabile pentru sumă de peste 8 miliarde de euro în fonduri neoficiale.
Procurorii anticorupție din Albania caută să ancheteze o serie de oameni de afaceri și investitori suspectați de trafic de droguri și spălare de bani, fiind emise mandate de arestare pe numele a cel puțin 20 de persoane. Unele dintre acestea sunt asociate cu proiecte în zona de coastă a Adriaticii sau cu terenurile din apropierea zonei alese pentru dezvoltare.
Rolul familiei Trump și implicațiile externe
Ivanka Trump a participat la discuții despre un proiect imobiliar pe insula Sazan, despre care a spus că ar avea un potențial de dezvoltare uriaș, fiind un teren destinat hotelurilor și apartamentelor de lux. Discuțiile despre acest proiect au fost mediatizate în contextul în care firma familiei Trump intenționează să extindă prezența în zona Cluj, în România, pe terenuri din apropierea Pata Rât, o comunitate marginalizată și segregată social.
Compania lui Donald Trump se află într-un litigiu privind un proiect din Cluj și se află în ochii publicului pentru controverse legate de groapa de gunoi și situația socială a comunității din Pata Rât. În Albania, aprobare pentru proiect a venit după modificări legislative care au redus restricțiile pentru zone cu valoare ecologică.
Reacțiile politice și pozițiile oficiale
Premierul Edi Rama a respins orice implicare în aprobarea proiectului și a răspuns cu expresia „Fuck you” la adresa protestatarilor, afirmând că nu este responsabil de deciziile investitorilor. El a afirmat că este de datoria acestora să demonstreze eventualele legături cu corupția.
Procurorii din Albania anchetează un om de afaceri care anterior deținea terenuri în zona vizată pentru dezvoltare, suspectat de trafic internațional de droguri și spălare de bani, fiind emise mandate de arestare pe numele a 20 de persoane.
Proteste și în afara Albaniei
Mobilizări similare au avut loc în diaspora albaneză, în orașe precum Bologna, Atena, Berlin și Toronto, cu sloganuri precum „Albania nu este de vânzare”. În anumite locații, proteste au fost organizate și față de corupție, discriminare și situația socio-economică precară.
Participanții din diaspora au afirmat că sistemul trebuie schimbat, solicitând tranziție spre o guvernare mai transparentă și lipsită de influențe de natură criminală. În mediul politic internațional, senatorii americani, precum Bernie Sanders și Robert Garcia, au remarcat riscurile legate de conflicte de interese și potențiala influență a lui Jared Kushner în autorizarea proiectului.
Albania traversează astfel o perioadă de tensiune socială și politică accentuată, legată atât de probleme de mediu, cât și de corupție și interese ale investițiilor străine.
