Prețurile locuințelor în România au crescut cu 6,7% în ultimele trei luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor publicate în Raportul asupra stabilității bancare. În același interval, evoluțiile din zona euro și Uniunea Europeană indică creșteri de 5,1% și, respectiv, 5,5%. Din punct de vedere comparativ, creșterea românească se situează sub cea înregistrată în Ungaria (21,2%), Bulgaria (14,5%) și Cehia (8,5%), dar peste cea din Polonia (4,3%).
Tranzacții imobiliare: scăderi accentuate în primul trimestru din 2026
Numărul transferurilor imobiliare a scăzut cu 5,4% în 2025 față de anul precedent. În primele trei luni din 2026, această scădere s-a intensificat la 17,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. În București, reducerea a fost de 16,6%, iar în restul țării de 17,4%. Raportul atribuie această reducere dezechilibrului dintre cerere și ofertă, precum și modificărilor fiscale din ultimul an.
Chiar și cu aceste scăderi, cererea pentru achiziția sau construcția de locuințe rămâne peste nivelurile pre-pandemice. Timpul mediu de expunere pe piață pentru apartamentele din București în primul trimestru al anului 2026 a fost de 54 de zile. Acest indicator este cel mai scăzut dintre marile centre urbane din țară.
Accesibilitate: variații regionale și tendințe recent
Timpul necesar pentru cumpărarea unui apartament cu două camere, fără finanțare bancară, s-a redus ușor, de la 8 ani în 2024 la 7,9 ani în 2025. Această evoluție survine în contextul unei dinamici a prețurilor mai temperate decât cea a veniturilor nominale. Raportul indică o variație regională a indicatorului preț/venit între 6,8 ani în București și circa 12 ani în Constanța, pe baza datelor din T4 2025.
Orașele Cluj și Constanța au înregistrat îmbunătățiri ale accesibilității, deoarece salariile au crescut în ritm mai alert decât prețurile. În Cluj, dinamica salarială a fost de 10,9%, în timp ce creșterea prețurilor a fost de 9,8%, iar în Constanța salariile au avansat cu 3,9%, față de o creștere a prețurilor de 1,7%.
La polul opus, Brașovul a consemnat cea mai mare deteriorare a accesibilității. Creșterea prețurilor a fost de aproximativ 28,6% anual, în timp ce salariile s-au majorat cu circa 6,2%.
Primirea închirierilor rezidențiale și estimări privind piața
Cererea pentru închirierile rezidențiale a crescut cu 8%, în timp ce oferta a scăzut cu 17%. În rezultatul acestor dinamici, prețul mediu al chiriei, de circa 530 euro pe lună în primul trimestru al anului 2026, a avut o ușoară scădere anuală.
Estimările Băncii Naționale a României indică o subevaluare semnificativă a pieței imobiliare, atât la nivel național, cât și în București. Conform acestora, prețurile actuale se află sub nivelul justificat de veniturile populației, costurile de finanțare și nivelul chiriilor. BNR avertizează că aceste estimări trebuie interpretate cu prudență, fiind sensibile la metodologia utilizată și la caracteristicile structurale ale pieței locale.
Impactul modificărilor fiscale și tendințele în construcții
De la 1 august 2025, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar cota redusă pentru achiziția primei locuințe a fost eliminată. Raportul asociază această modificare cu o reorientare a cererii dinspre locuințele noi către cele din piată veche.
În 2025, numărul locuințelor finalizate a scăzut cu 3,1% față de 2024. Oferta continuă să fie direcționată către mediul rural, datorită accesibilității terenurilor și costurilor de construcție mai reduse. În perioada aprilie 2025 – martie 2026, volumul lucrărilor de construcții pentru clădiri rezidențiale a crescut cu 12,4% față de perioada similară a anului precedent, pe serie ajustată.
Indicele de accesibilitate în principalele orașe
Conform datelor, Bucureștiul a înregistrat o creștere a indicelui de accesibilitate de +0,081 în decembrie 2025 față de decembrie 2024. Cluj a avut o creștere de +0,052, iar Constanța de +0,050. În schimb, Timiș și Brașov au înregistrat scăderi, de -0,071 și, respectiv, -0,207, în același interval.
Pe baza acestor date, se observă o tendință de îmbunătățire a accesibilității în principalele centre urbane, deși variațiile regionale rămân importante.
