Autoritățile fiscale din România au descoperit o schemă de evaziune fiscală legată de transmiterea online a competițiilor de arte marțiale mixte (MMA). Potrivit unui comunicat al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), prejudiciul cauzat statului se ridică la 26,36 milioane de lei. Dosarul a fost transmis organelor de urmărire penală pentru continuarea cercetărilor.
Modelul de afaceri și mecanismul evazionist
Firma implicată avea în jur de 30.000 de abonați plătitori, care plăteau abonamente lunare, obținând coduri de acces pentru vizionarea transmisiunilor sportive. Veniturile încasate de la abonați nu erau înregistrate în acte, conform anchetei ANAF.
Acest tipar de fraudă, caracterizat prin fluxuri majoritar online, devine tot mai frecvent în activități digitale, unde controlul veniturilor se face dificil. Volumul mare de public a făcut ca prejudiciul să atingă sume importante, de peste 26 de milioane de lei.
Alte componente ale schemei și conexiuni cu jocurile de noroc
Un al doilea aspect relevat de anchetă vizează existența unui grup de trei firme, controlate de aceiași asociați, care dețineau venituri nedeclarate din organizarea de evenimente și activități de jocuri de noroc.
Transmiterea fluxurilor către platforme de pariuri și cazinouri online reprezenta un pas suplimentar în schema de fraudare fiscală. Veniturile generate din această conversie de trafic nu erau declarate autorităților fiscale, ceea ce contribuia la prejudiciul total.
Modelul de afaceri a fost comparat de anchetatori cu o structură de marketing afiliat, în care conținutul sportiv servește drept vehicul pentru direcționarea publicului către platforme de pariuri, fără a fi plătite taxele fiscale corespunzătoare.
Următorii pași și implicații
Autoritățile fiscale afirmă că vor sesiza instituțiile cu atribuții de urmărire penală și vor continua verificările privind veniturile din streaming de conținut multimedia online.
Explicând motivele controalelor extinse, ANAF subliniază necesitatea protejării concurenței loiale, pentru a evita ca firmele care nu declară veniturile să beneficieze de avantaje nejustificate în piață.
Cazul evidențiază un trend în creștere al economiei digitale din România, în special pentru creatorii de conținut sportiv sau de divertisment, unde diferențele dintre activități legitime și scheme de evitare fiscală pot fi neclare, conform anchetei.
