România a înregistrat o contracție economică în primul trimestru al anului 2026, confirmată prin datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit acestora, economia a scăzut cu 1,2% pe serie brută comparativ cu aceeași perioadă din 2025, iar pe serie ajustată sezonier descreșterea a fost de 1,1%. Valoarea produsului intern brut (PIB) ajustat sezonier a fost estimată la aproape 500 de miliarde de lei, în timp ce pe serie brută cifra a fost de aproximativ 406 miliarde de lei.
Contextul economic și declarațiile oficiale
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, afirmă că anul 2026 se va caracteriza probabil printr-un minus la creștere economică. El consideră dificilă recuperarea deficitului înregistrat în primul trimestru și atenționează că minusul de 1,2% va fi dificil de compensat în restul anului.
Codîrlașu susține că tipărirea și aruncarea banilor din elicopter nu mai reprezintă soluții viabile, după ce s-au utilizat aceste măsuri în anii anteriori. El afirmă că banii injectați în economie au alimentat inflația, iar statul trebuie să controleze mai bine cheltuielile fără acoperire pentru a reduce impactul asupra prețurilor.
Impactul politicii monetare și inflația
Expertul spune că deficitele mari ale statului pot fi eliminate doar prin inflație. În condițiile de stagflație, politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR) nu poate fi folosită eficient pentru susținerea bugetului.
Banca Centrală Europeană a majorat pentru prima dată în ultimii ani rata dobânzii de referință cu 0,25 puncte procentuale din cauza inflației și a tensiunilor geopolitice. În schimb, BNR nu poate majora dobânda de politică monetară, pentru a evita agravarea inflației locale.
Sursa de creștere: fondurile europene și investițiile în energie
Singurul motor de creștere identificat de către economiști este reprezentat de fondurile europene, considerate principala sursă pentru generarea investițiilor în următoarea perioadă. În plus, investițiile în sectorul energetic sunt critice, deoarece România are printre cele mai scumpe tarife de energie din Uniunea Europeană, situație generată de monopolul deținut de stat, care influențează prețurile și veniturile bugetare.
Se consideră necesar diversificarea pieței energetice pentru reducerea dependenței de resursele controlate de stat.
Previziuni pentru 2027
Specialiștii anticipează că, în condițiile actuale, creșterea economică în anul 2027 va fi limitată sau chiar absentă, astfel încât cele mai optimiste estimări vorbesc despre o stagnare de 0% a PIB-ului.
Adrian Codîrlașu afirmă că, în aceste condiții, numai dacă se va reuși evitarea unui minus economic, se poate spera într-o creștere nulă în anul următor.
Detalii despre evoluția PIB-ului
Conform datelor INS, în primul trimestru al 2026, PIB-ul estimat pe serie brută a fost de 405,9 miliarde de lei, în scădere cu 1,2% față de trimestrul similar din 2025. Valoarea ajustată sezonier a fost de 499,7 miliarde de lei, scădere de 1,1% comparativ cu același interval.
Contribuțiile sectoriale au fost relativ stabile, agricultura, silvicultura și pescuitul neavând impact asupra creșterii PIB-ului, iar industria înregistrând o reducere de 0,2% în contribuție.
Aceste date indică o contractare economică, influențată de mai mulți factori, printre care politica fiscală și nivelul de cheltuieli ale statului, precum și efectele negative ale inflației și tensiunilor geopolitice asupra pieței energetice și a mediului de afaceri.
România se află astfel în fața unui an dificil din punct de vedere economic, cu perspective de stagnare în 2027, în condițiile în care creșterea va fi limitată sau nulă.
