Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a transmis un avertisment privind modificările recente aduse în cadrul PNRR, evidențiind riscurile majore pentru economia României. El susține că deciziile luate de premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, vor avea consecințe negative asupra sistemului energetic și bugetar.
Renunțarea la finanțarea europeană și impactul asupra bugetului de stat
Adrian Câciu afirmă că, în mod unilateral, guvernul condus de Bolojan a decis renunțarea la 7 miliarde de euro din PNRR în anul 2025. Decizia a fost luată printr-un proiect revizuit depus la Comisia Europeană, fără acordul Parlamentului, după cum reclamă fostul ministru. Sumele respective ar fi trebuit să fie accesate prin contracte aprobate anterior și integrate în bugetul de stat. Câciu susține că, de această decizie, România a pierdut oficial cele 7 miliarde de euro, iar contractele deja semnate continuă să fie pe bugetul național.
El critică lipsa consultărilor parlamentare și acțiunile unilaterale ale guvernului. Conform spuselor sale, reprezentanții guvernamentali nu au făcut publice aceste modificări și nu au cerut avizul legislativ pentru a renunța la fondurile europene, ceea ce, în opinia fostului ministru, poate avea efecte ireversibile asupra economiei.
Reformele energetice și desemnarea de închiderea minelor de cărbune
Câciu avertizează că reformele din sectorul energetic, adoptate de liderii PNL și USR, vor duce la reducerea sau chiar la închiderea definitivă a minelor de cărbune. În particular, pentru data de 31 august, trebuie închise capacități de producție de energie pe bază de cărbune echivalente cu 700 MWh.
El critică lipsa de claritate din partea guvernului privind impactul asupra pieței de energie și asupra locurilor de muncă. Câciu întreabă ce se va întâmpla cu sistemul energetic, dacă 700 MWh vor fi scoși din funcțiune, și critică mesajele oficiale care nu explică consecințele acestor măsuri.
Legea salarizării și riscul de înghețare a veniturilor
Adrian Câciu subliniază riscul ca proiectul noii legi a salarizării să prevadă înghețarea salariilor pentru următorii 20 de ani. El afirmă că această măsură ar fi legată de nivelul datoriei publice, care, în prezent, a ajuns la 62% din PIB și va continua să crească, fiind estimată să depășească 80% până în următorii ani.
Fostul ministru explică că, potrivit legii responsabilității fiscal-bugetare, dacă datoria publică depășește 50% din PIB, cheltuielile pentru salarii și alte venituri din sectorul public sunt înghețate. Astfel, dacă această lege ar fi adoptată, veniturile ar putea rămâne stabile doar dacă datoria publică scade sub pragul stabilit, ceea ce nu pare posibil în viitorul apropiat.
Câciu critică și intenția de reducere a veniturilor în marile sisteme publice, cum ar fi sănătatea, educația, apărarea și ordinea publică, ceea ce, în opinția sa, poate conduce la depopularea acestor domenii și posibil chiar la privatizarea lor. El consideră aceste măsuri drept o strategie a unor forțe politice pentru a slăbi sistemele publice și a le privatiza în viitor.
Pe fond, fostul ministru a trimis un semnal de alarmă asupra consecințelor deciziilor guvernamentale recente, accentuând riscurile pentru stabilitatea economică și socială a României.
