Specialiștii confirmă că peste 2,5 milioane de români suferă de alergie la ambrozie, o plantă care înflorește în luna iulie și devine periculoasă pentru cei sensibili în lunile de polenizare, august până în octombrie. În România există o legislație specifică pentru combaterea acestei buruieni, fiind prevăzute sancțiuni pentru nerespectarea măsurilor de distrugere.
Ambrozia și nivelul de polen produs
Planta Ambrosia artemisiifolia se dezvoltă pe terenuri neîngrijite, margini de drum, spații virane și șantiere. Polenul său este extrem de alergenic, atribuindu-i-se particule foarte mici, capabile să pătrundă ușor în căile respiratorii. O singură plantă poate produce o cantitate mare de polen, transportabil pe distanțe mari de vânt. Sezonul de polenizare începe în august și se încheie în septembrie, însă simptomele pot debuta mai devreme și persista până în octombrie, în funcție de condițiile meteorologice și nivelul de polen din aer, explică dr. Felicia Bănărescu, medic alergolog la Clinica MedLife Timișoara Cetății.
Simptomele alergiei și riscurile asociate
Alergia la ambrozie se manifestă preponderent prin simptome ale rinitei sezoniere, precum strănut, nas înfundat, secreții apoase, mâncărimi nazale și oculare, lăcrimare și iritație în gât. La unii pacienți pot apărea simptome de astm, inclusiv tuse seacă și dificultăți de respirație, dacă boala nu este tratată corespunzător. Reacțiile încrucișate pot provoca sindrom de alergie orală, cu manifestări precum mâncărime și furnicături la nivelul buzelor, limbii, cerului gurii sau gâtului, după consumul de pepene galben, pepene roșu, banană, castravete, dovlecel, semințe de floarea-soarelui sau anumite ceaiuri și plante din familia Asteraceae, precizează medicul.
Factori de risc pentru dezvoltarea alergiei
Persoanele cu antecedente de boli alergice, precum rinita alergică la diverși alergeni, astm, dermatită atopică sau conjunctivită, prezintă un risc mai mare de a dezvolta sensibilizare la ambrozie. De asemenea, istoricul familial de alergii și expunerea repetată la polen în zonele unde planta este răspândită cresc această predispoziție. În cazul adulților fără alergii în copilărie, sensibilizarea poate apărea în timp, prin contact repetat cu expuneri prelungite, mai explică dr. Bănărescu.
Diagnosticarea corectă a alergiei
Pentru confirmarea alergiei, medicii folosesc teste cutanate prick sau analize de sânge pentru determinarea imunoglobulinelor E specifice. Diagnosticul se bazează pe corelarea între simptome și perioada anului, în special sezonul de polenizare. În cazurile cu sensibilizări multiple, diagnosticul molecular poate indica reacțiile încrucișate, iar în cazul simptomelor respiratorii, se efectuează spirometrie pentru depistarea unui eventual astm asociat, indică medicul alergolog.
Tratamentul și măsuri de prevenție
Tratamentul pentru alergia la ambrozie variază în funcție de severitatea simptomelor. Formele ușoare sunt gestionate cu antihistaminice orale și tratament local nazal. În cazurile moderate sau severe, se pot administra corticosteroizi nazali, combinați cu antihistaminice și picături antialergice pentru ochi. În prezența astmului, se recomandă evaluare și tratament specific. Este important ca tratamentul să înceapă înainte de vârful sezonului de polenizare.
Pacienții cu simptome moderate sau severe, sau cei care nu răspund la tratament, pot beneficia de imunoterapia cu alergen, care poate fi administrată sublingual sau injectabil. Acest tratament, ce durează în general circa 3 ani, are ca scop reducerea simptomelor și prevenirea progresiei spre astm. Efectele nu apar imediat, dar permit reducerea medicamentației simptomatice și încetinirea evoluției patologice, explică medicul.
Factori care pot agrava simptomele
Expunerea la polen, vântul, zilele uscate și calme, precum și poluarea atmosferică, pot intensifica simptomele alergice. Polenul poate fi adus în casă pe haine, păr sau încălțăminte. Recomandările de prevenție includ aerisirea spațiilor în orele dimineții sau după ploaie, dușul după expunere, schimbarea hainelor și evitarea uscării hainelor în exterior. Identificarea și distrugerea ambroziei în mediu înainte de înflorire sunt vitale pentru reducerea impactului asupra persoanelor alergice.
În caz de inflamare nazală persistentă, prezența și sensibilizarea la alți alergeni, sau simptome continuate după sezonul de polenizare, pacientul trebuie reevaluat pentru a exclude alte cauze sau alergii combinatorii.
Complicații și importanța tratamentului
Netratată, alergia la ambrozie poate conduce la agravarea astmului, afectarea calității somnului, oboseală, scăderea concentrării și sinuzite repetate. La copii, simptomele nedepistate pot influența negativ somnul și activitatea zilnică. Astfel, alergia nu trebuie considerată o răceală sezonieră obișnuită, ci o afecțiune care necesită tratament specializat și monitorizare regulată.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul MedLife, rețeaua de servicii medicale private din România, dedicată prevenirii și intervenției din timp pentru menținerea sănătății.
