România urmează să aibă în 2026 și 2027 unul dintre cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice din regiune, conform ultimelor estimări ale agenției de rating S&P. Datoria ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB) va ajunge la 61,6% în 2026 și 63,6% în 2027, fiind cele mai slabe rezultate din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est.
Componentele principale ale ratingurilor și estimărilor economice
Potrivit datelor S&P, România va avea în 2026 un deficit al balanței de plăți a contului curent de 7,2% din PIB, adică de două ori și jumătate peste media regională. Aceasta persistă ca o problemă, fiind similară cu situația Bulgariei și Letoniei, care înregistrează 5,8%, restul țărilor având procentaje mai mici. Diferența reflectă diferențele în intrările și ieșirile de valută ale fiecărei țări.
România va avea, de asemenea, un deficit bugetar estimat la 6,3% din PIB în 2026 și 5,5% în 2027. În comparație, Polonia și Ungaria vor înregistra deficite bugetare mai mici, de 6,9% și, respectiv, 6,8%, conform datelor agenției de rating. În condițiile în care deficitul bugetar românesc este semnificativ, țara rămâne în categoria ratingurilor „junk”, cu calificativul BBB- cu perspectivă negativă.
Pentru datoria externă, România se va situa la 61,6% din PIB în 2026, fiind printre cele mai ridicate poziții din regiune, alături de Bulgaria și Letonia, care au procente de 30,6% și, respectiv, 47,3%.
Impactul ratingurilor asupra economiei
Ratingul de țară influențează costurile de împrumut pentru stat și, implicit, pentru economia națională. La nivelul actual, România se împrumută deja la dobânzi record, ceea ce complică gestionarea deficitului și consolidarea fiscală. O deteriorare a ratingului ar putea duce la retragerea unor investitori și la sporirea dependenței de împrumuturi instituționale, cum ar fi de la FMI.
România și Ungaria sunt singurele țări deregând pe ultima poziție înainte de categoria „junk” (BBB- cu perspectivă negativă). În contrast, alte state precum Bulgaria, Cehia sau Slovacia au ratinguri între BBB+ și AA-, poziții cu perspective stabile sau pozitive.
Previziuni și evoluții pentru regiune
S&P estimează pentru regiunea Europei Centrale și de Sud-Est o creștere a PIB-ului de 2,0% în 2026, cu deprecierea previzionată a ratingurilor suverane față de perspectiva negativă. Provocările majore sunt generate de șocul prețurilor la energie, acutizat de conflictul din Orientul Mijlociu, și de potențiala escaladare a războiului dintre Rusia și Ucraina.
Impactul conflictului asupra prețurilor la energie alimentează riscul de stagflație, iar estimările pentru PIB-ul regiunii indică o ușoară revizuire în scădere față de prognozele anterioare, cu o reducere de 0,4 puncte procentuale.
Toate guvernele din regiune, inclusiv cel românesc, și-au exprimat angajamentul de reducere a deficitelor fiscale, în ciuda limitărilor cauzate de situația socio-economică recentă. În ciuda acestor eforturi, marja de manevră politică rămâne limitată, iar riscurile fiscale sunt incluse în scenariile pesimiste pentru toate statele analizate.
Concluzii și implicații
Ratingul de țară al României, notat BBB- cu perspectivă negativă, ar putea fi revizuit în scădere în iunie 2024, în funcție de evoluțiile economice și fiscale. Datoria publică ridicată și deficitul accentuat al balanței de plăți persistă ca principalele provocări, iar eforturile de consolidare fiscală sunt limitate de contextul politic și economic actual.
România continuă să fie considerată a avea unul dintre cele mai riscante ratinguri din regiune, în contextul în care creșterea economică și stabilitatea fiscală rămân în dificl. Resursele pentru finanțare și nivelul dobânzilor vor rămâne direct influențate de aceste evaluări și de evoluțiile geopolitice din regiune.
