România se confruntă cu o serie de manifestații diplomatice tensionate din partea Rusiei, în contextul incidentelor aeriene și al acuzațiilor reciproce legate de încălcarea spațiului aerian. În ultimele zile, autoritățile române și reprezentanții Moscovei au adoptat poziții ferme, în urma doborâturilor de drone și a deciziei de expulzare a unui diplomat rus.
Reacțiile și amenințările Rusiei
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, a acuzat România de insinuări referitoare la încălcări ale spațiului aerian de către drone rusești, după un incident din 28 iulie. În cadrul unei declarații publicate pe Facebook, ea a afirmat că autoritățile române i-au adus acuzații nefondate și au decis expulzarea unui diplomat rus la data de 27 iulie.
Zaharova a criticat ceea ce ea numește „campanie de propagandă regizată” și a susținut că aceste acțiuni reflectă încercări de acoperire a unor „eșecuri politice” ale României în sprijinirea regimului de la Kiev. Así, ea a avertizat că „acțiunile neprietenoase ale Bucureștiului nu vor rămâne fără răspuns”.
Convocarea ambasadorilor și reacțiile diplomatice
Reacția oficială română în urma acestor incident a fost convocarea ambasadorului Rusiei, Vladimir Lipaev, la MAE din București. În cadrul întâlnirii, diplomatul a fost informat că un membru al ambasadei trebuie să părăsească teritoriul României în cinci zile, și i-au fost prezentate fragmente ale unei drone distruse pe teritoriul național. Potrivit MAE, aceste fragmente au fost confirmate ca provenind din Rusia.
MAE a exprimat, de asemenea, un protest ferm față de „acțiunile ilegale și iresponsabile” ale Rusiei și a evidențiat că aceste incidente pun în pericol mediul regional de securitate. Ambasadorul român la Moscova a fost chemat și el pentru consultări.
Declarația ambasadorului rus și opinia sa
Ambasadorul Rusiei la București a respins acuzațiile de implicare în doborârea dronei și a catalogat aceste acuzații drept o „înscenare propagandistică”. Lipaev a afirmat că Rusia nu a trimis vehicule aeriene fără pilot pentru a ataca teritorii pe teritoriul României, adăugând că nu a fost prezentată nicio dovadă în acest sens.
El a criticat sprijinul României pentru Ucraina, menționând că această politică reprezintă o „prelungire a conflictului” și o „infracțiune” care afectează stabilitatea regională. Lipaev a avertizat asupra riscului de escaladare a confruntării, inclusiv implicații pentru apărarea antiaeriană română.
Actualitatea incidentelor și reacțiile militare
În ultimele zile, forțele române au doborât trei drone rusești după ce acestea pătrunseseră ilegal în spațiul aerian național. Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat, luni dimineață, o nouă dronă, pentru care au fost ridicate două avioane F-16.
De asemenea, radarul a identificat în cursul după-amiezii un grup de ținte aeriene în apropierea frontierei cu Ucraina, în zona fluvială a țării. Totodată, în cadrul unui eveniment de pe 26 iulie, România a doborât trei drone care pătrunseseră neautorizat pe teritoriul național.
Comunicatele și mesajele diplomatice
Ambasada Rusiei a reacționat la convocarea ambasadorului Lipaev cu un comunicat în care respinge acuzațiile române și califică incidentele drept „propagandă” pentru a justifica sprijinul României pentru Ucraina. În mesaj, reprezentanța diplomatică a afirmat că nu au fost prezentate dovezi privind proveniența dronelor și a criticat ceea ce consideră o „înscenare”.
Ambasadorul rus a subliniat că Rusia nu trimite drone pentru a ataca teritoriul României și a avertizat asupra riscului unei escaladări a conflictului, în special referindu-se la posibile acțiuni ale apărării antiaeriene române în contextul conflictului din Ucraina.
România menține poziția că toate incidentele de acest tip trebuie să fie clar atribuite și a reafirmat responsabilitatea Rusiei pentru încălcările spațiului aerian și deteriorarea mediului de securitate regională.
