România se află în fața unei situații fără precedent în sectorul energetic, după ce, pentru prima dată de la punerea în funcțiune a Centralei Nucleare de la Cernavodă, ambele reactoare au fost oprite temporar. Decizia a fost determinată de scăderea nivelului Dunării, care nu mai permite utilizarea normală a apei pentru răcire, fiind unul dintre cele mai grave incidente din istoria sistemului energetic național.
De ce s-au oprit reactoarele de la Cernavodă
Centrala Nucleara utilizează apă preluată din Dunăre pentru răcirea reactoarelor, eseent pentru funcționarea sigură a echipamentelor. În această perioadă, nivelul apei din fluviu a coborât atât de mult încât condițiile de răcire normale nu mai pot fi asigurate.
Este important de precizat că problema nu vizează lipsa combustibilului nuclear, ci lipsa apei necesare pentru răcire. Astfel, cele două reactoare sunt temporarily offline, ceea ce înseamnă o reducere a producției continue de energie electrică, estimată la aproximativ 1.400 MW.
Impactul asupra prețurilor la energie
Expertul Răzvan Nicolescu explică faptul că reducerea producției de energie dacă rămâne necompensată crește prețurile pe piața internă. Pe fondul unui consum ridicat, impulsionat de temperaturile extreme, prețurile la electricitate tind să crească, influențate de legea economiei cererii și ofertei.
Temperaturile ridicate determină consum crescut pentru aparatele de aer condiționat, mai ales în orele de după-amiază și seara. În aceste condiții, dacă oferta de energie rămâne scăzută, dar cererea continuă să fie mare, costurile suplimentare pot fi transferate și în facturi.
Sursele alternative de energie pentru România
Pentru compensarea deficitului de energie, autoritățile estimează utilizarea diverselor surse. În primul rând, se intenționează intensificarea producției din parcurile fotovoltaice, mai ales în zilele însorite.
Dacă aceste resurse nu acoperă cererea, se pot activa centrale pe gaze naturale sau pe cărbune, însă acestea generează energie mai costisitoare comparativ cu cea nucleară. O altă variantă este importul de electricitate din țările vecine.
Analizele indică Bulgaria ca fiind o sursă importantă, datorită centralei nucleare Kozlodui, care poate exporta între 500 și 900 MW dacă ambele reactoare funcționează normal. Ungaria, prin centrala Paks, poate furniza energie sau tranzita electricitate din Austria, Slovacia și Cehia, însă și acolo producția nucleară a fost afectată. Serbia rămâne cea mai vulnerabilă, fiind afectată de reducerea producției hidroenergetice și de problemele cauzate de secetă și nivelul scăzut al Dunării, care influențează și centralele pe cărbune.
Astfel, deși importurile pot compensa temporar deficitul, nu există garanția că vecinii vor avea suficiente cantități disponibile atunci când România are cel mai mare nevoie.
Este posibilă o penurie de energie?
Specialiștii afirmă că, în prezent, România nu se află într-un scenariu de pene de curent inevitabile. Totuși, sistemul devine mai sensibil. Dacă unul dintre vecini își reduce producția sau limitează exporturile, echilibrul între cerere și ofertă se poate disloca.
Transelectrica estimează o creștere a consumului maxim zilnic, care poate atinge 7.300 MWh pe oră, iar în perioadele de vârf ale caniculei din august, se poate ajunge la un consum de aproximativ 8.000 MWh/secundă.
Creșterea prețurilor pe piața energiei
Deja resimtite pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), diferențele între prețurile din orele cu consum redus și cele de vârf sunt evidente. În timpul zilei, energia poate costa câteva zeci de lei pe MWh, dar seara, în condițiile în care consumul crește și energia solară dispare, prețurile pot urca de zeci de ori.
Aceste fluctuații se reflectă în costurile finale ale consumatorilor, în special în perioadele de maximum de temperaturi și consum crescut.
