**PSD atacă în instanță 12 hotărâri ale Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan**
PSD a declarat că a depus plângeri prealabile împotriva a 12 hotărâri ale Guvernului interimar, adoptate în ședința din 23 iulie 2026. Acțiunea a fost făcută pentru a contesta legalitatea hotărârilor care în opinia partidului depășesc limitele mandatului unui Guvern demis. Dintre cele 12 hotărâri, 11 au fost publicate în Monitorul Oficial și pot fi contestate la Curtea de Apel București, iar cea privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității a fost încă nepublicată.
**Reacția Guvernului Bolojan**
Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a transmis că PSD șicanează executivul, acuzându-l de blocarea hotărârilor de guvern esențiale pentru finanțe și social. În mesajul oficial sunt argumente că hotărârile contestate au primit avizul Ministerului Justiției, punând sub semnul întrebării acuzațiile PSD privind depășirea atribuțiilor Guvernului interimar.
Executivul avertizează că, dacă hotărârile nu vor intra în vigoare până la 31 august, România va suporta penalități de 1 miliard de euro pentru Hotărârea de Guvern privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității. Pentru celelalte două hotărâri contestate, costurile se ridică la zeci de milioane de euro. Guvernul consideră că PSD- ul acționează în mod iresponsabil, sacrificând interesele unor categorii sociale ce beneficiază de sprijin.
**Contextul politic post-demisie**
Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, după aproape un an de activitate în funcție. De atunci, România nu are un guvern plen, fiind în criză politică. La acea vreme, parlamentul a votat în favoarea demiterii cu 281 de voturi, egalând numărul de voturi ce au dus la căderea guvernului Florin Cîțu în octombrie 2021.
După învestirea noului guvern, consultările pentru formarea unei majorități au început abia pe 18 mai și s-au încheiat pe 4 iunie, când președintele Nicușor Dan a propus-o pe Eugen Tomac. În ciuda încercărilor, nici una dintre variantele inițiale nu a primit sprijinul necesar, fiind respinse de partidele din coaliție.
**Eșecul tentativei de formare a unui guvern și implicarea PSD**
După respingerea candidatului Eugen Tomac, PSD a propus-o pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au susținut pe Siegfried Mureșan. La începutul lunii iunie, Nicușor Dan a anunțat că a fost acceptată varianta unei a doua propuneri, pe Adrian Veștea, dar acesta a eșuat la vot în Parlament, cu doar 189 de voturi favorabile, fiind necesare 233.
În continuare, negocierile au continuat cu mai multe variante, inclusiv discuții despre susținerea unui guvern minoritar PSD. La 26 iunie, Nicușor Dan a convocat din nou partidele pentru consultări, însă nu s-a ajuns la un rezultat concret. Ulterior, PSD a revenit cu propunerea Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au susținut varianta Siegfried Mureșan, având în vedere și afirmații din interiorul PNL despre disponibilitatea de a susține un guvern PSD minoritar.
**Acuzațiile reciproce între Nicușor Dan și Ilie Bolojan**
Președintele PNL, Nicușor Dan, a acuzat public pe Ilie Bolojan că blochează formarea unui nou guvern prin răzgândiri repetate și schimbări de poziție. În declarațiile sale, Nicușor Dan a menționat că Bolojan promitea susținere pentru varianta simplificată, apoi a schimbat opiniile de mai multe ori, ceea ce a dus la blocaje politice.
Ilie Bolojan, în calitate de lider al PNL, nu a răspuns direct acestor acuzații, dar reprezentanții partidului, precum Siegfried Mureșan și Alexandru Muraru, au subliniat clar că PNL nu susține și nu a susținut vreodată propunerea PSD pentru funcția de premier, respectiv pe Sorin Grindeanu. Ei au criticat poziția considerată de partid ca fiind pro-PSD și au reafirmat angajamentul pentru respectarea protocolului de guvernare.
**Perspectiva viitoare**
Deși a fost demis pe 5 mai, Ilie Bolojan ar putea rămâne în funcție până în toamnă, odată cu debutul sesiunii parlamentare din 1 septembrie. Funcția sa actuală, de președinte al Guvernului, o exercită din iunie 2025, dar criza politică a menținut Guvernul în imposibilitatea formării unei echipe stabile.
Alte detalii relevante indică faptul că negocierile pentru formarea unui guvern de coaliție continuă, dar fără rezultate definitive, pe fondul disputelor și acuzațiilor reciproce între principalele forțe politice.
