România a înregistrat, în primele zile ale lunii august, o reducere a consumului de energie electrică în orele de vârf față de cele prognozate, cu excepția zilei de 5 august. Valoarea consumului monitorizat în intervalul 20:00-20:15 a fost mai mică decât estimările inițiale în aproape toate zilele din această perioadă, ceea ce indică o contribuție voluntară a populației și a companiilor la economisire.
Reducerea consumului față de prognoze
Datele transmise de Transelectrica arată că în fiecare zi de la începutul lunii, consumul a fost mai scăzut decât cel prognozat. S-au înregistrat diferențe de până la 300 MW în intervalul de vârf, de la 20:00 la 20:15. Singura zi în care consumul a depășit estimările a fost 5 august, când temperatura a fost cea mai ridicată din intervalul analizat.
Pentru ziua de 1 august, consumul realizat a fost de 6.705 MW, comparativ cu o prognoză de 6.810 MW. În 2 august, diferența a fost de 52 MW, consumul real fiind de 6.458 MW față de prognoza de 6.510 MW. Pe 3 august, s-au înregistrat 7.310 MW versus 7.480 MW prognoza, iar pe 4 august, consumul a fost de 7.395 MW față de 7.660 MW estimare. La 5 august, consumul a fost de 7.682 MW, depășind estimarea de 7.640 MW. În 6 august, consumul real a fost de 7.336 MW, comparativ cu prognoza de 7.420 MW.
Aceste măsuri voluntare au fost însoțite de apeluri publice ale autorităților pentru reducerea consumului între 19:00 și 23:00, perioadă critică pentru sistemul energetic național.
Reacția autorităților și a autorului politic
Premierul Ilie Bolojan a convocat o ședință de guvern și a făcut un apel către public și autorități să continue reducerea voluntară a consumului, pe fondul deficitului de energie generat de nivelul intern de producție. În discursul său, a evidențiat că, în ziua cu cele mai ridicate temperaturi, s-au înregistrat valori de temperatură extreme, ceea ce a condus la creșterea consumului suplimentar de energie.
După această zi, premierul a mulțumit populației pentru eforturi și a afirmat că, odată cu scăderea temperaturii, se anticipează și scăderi ale cererii. Transelectrica a declarat, miercuri seară, că măsurile de reducere voluntară au fost eficiente pentru menținerea stabilității Sistemului Energetic Național.
Impactul pe plan regional și reacțiile externe
În Ungaria, populația și companiile au redus în mod voluntar consumul cu 600-700 MW pe zi, între orele 17:00 și 22:00, contribuind la menținerea funcționării în parametri normali în condițiile unor temperaturi de peste 40 de grade Celsius. Prim-ministrul Peter Magyar a mulțumit public pentru aceste eforturi și a avertizat că zile mai dificile ar putea urma, din cauza condițiilor meteorologice extreme și a reducerii debitului Dunării, care a implicat închiderea unui reactor la centrala de la Paks.
Un analist în domeniu estimează că economiile de energie realizate de utilizatorii industriali au fost semnificative, însă, având în vedere o cerere totală de peste 7.000 MW, reducerea de aproximativ 600 MW echivalează cu oprirea a circa 1 milion de aparate de aer condiționat de dimensiuni medii.
De cealaltă parte, în Republica Moldova, consumul de energie a crescut cu aproximativ 1.000 MWh în procent de la 3 august la 4 august, data la care ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că țara continuă să importe energie la prețuri ridicate. Premierul Vasile Tofan a mulțumit instituțiilor care au îndemnat populația la reducere, dar a precizat că eforturile au fost insuficiente pentru a evita achiziția de urgență, în condițiile în care Moldova a trebuit să cumpere energie suplimentară la prețuri cu două sau trei ori mai mari.
Tofan a explicat că problema se amplifică la nivel regional, reducând disponibilitatea de energie pe piață și determinând Moldova să sprijine achiziții de urgență pentru a evita penuria.
Această situație a ilustrat dificultățile generate de condițiile meteorologice și de deficitul de energie în contextul crizei din regiune.
