Centrala de la Cernavodă riscă să își limiteze temporar funcționarea din cauza nivelului scăzut al Dunării, situație agravată de fenomene meteo extreme și obstacole create pe albie. În urma unor estimări revizuite, autoritățile anunță că posibilitatea funcționării centrale după mai multe zile este compromisă, în condițiile în care nivelul apei a scăzut sub valorile necesare pentru operare.
Declarații despre evoluția nivelului Dunării și funcționarea centralei
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a confirmat, luni seară, că estimarea anterioară de duminică privind funcționarea centralei de la Cernavodă pentru nouă zile nu mai este validă. Ea a menționat că situația s-a agravat din cauza fenomenelor extreme și a obstacolelor legate de debitul de apă.
Potrivit acesteia, nivelul Dunării a scăzut cu 8 cm în prima zi, după reducerea apei prin coborârea celor patru barje și distrugerea stâncii. Însă luni, nivelul a scăzut cu încă 5 cm, ceea ce indică o deteriorare a situației. Oficialul a explicat că apa transportă aluviuni și creează curenți, rezultând un obstacol numit dâmb, care a reorientat debitul râului și a blocat fluxul corect către canalul de la Cernavodă.
„Suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât ieri”, a afirmat Buzoianu, menționând dificultăți în gestionarea obstacolului creat de aluviuni.
Măsuri de intervenție și efecte asupra centralei de la Cernavodă
Eforturile pentru menținerea funcționării centralei continuă prin lucrări de dragare, cu scopul de a îmbunătăți debitul Dunării în zona compromisă. Oficialul a precizat că aceste lucrări pot permite reluarea funcționării Unității 2 în cazul unei opriri temporare, dacă situația de debit se va ameliora.
Buzoianu a declarat că durabilitatea funcționării Unității 2 depinde de măsurile de dragare, iar gestionarea parametrilor a fost aproape imposibilă în ultimele zile. Ea a menționat că, de la începutul săptămânii, s-au reușit câștiguri temporare de zile, însă scenariul devine mai pesimist cu timpul.
„Am câștigat zile, dar suntem într-un scenariu mai sumbru decât acum două zile”, a adăugat oficialul.
Administrația Națională „Apele Române” a anunțat luni că nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă, fiind într-o alianță mai pronunțată față de estimările anterioare. Se evidențiază că nivelul minim pentru funcționarea centralei este de -230 cm. Conform prognozelor, acțiunile de dragare vor continua marți în zona din aval a brațului Bala, pentru a îmbunătăți condițiile de scurgere a apelor.
Lizibilitatea acțiunilor de dragare și măsuri financiare
Guvernul a decis luni să aloce 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru suplimentarea bugetului destinată lucrărilor de dragare. Suma va fi folosită pentru două puncte critice: Cochirleni (km 309-304) și Caragheorghe-Turcescu (km 345-342), pentru extragerea a câte 50.000 de metri cubi de material din albie.
Pentru intervenție, s-au decontat deja 7 milioane de lei în ședința din 31 iulie. Costurile suplimentare vor permite adâncirea albiei și reducerea riscului de blocaje din aval, în speranța creșterii debitului și a stabilizării nivelului apei.
„Alocările de fonduri reprezintă o completare pentru intervențiile din zona bifurcației Bala-Dunărea Veche”, a precizat Guvernul.
Specialiștii de la Apele Române confirmă că debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, se va menține staționar la aproximativ 1.400 m³/s până pe 17 august, cu posibilitatea unor creșteri după 24-26 august. Variantele de creștere ale debitului ar putea reduce presiunea exercitată asupra zonei critice, reducând riscurile pentru funcționarea centrala de la Cernavodă.
Impactul schimbărilor climatice și prognoze pentru viitor
Apele Române semnalează că schimbările climatice vor afecta regimul hidrologic al Dunării la intrarea în țară, în special reducerea debitelor medii anuale și creșterea perioadelor cu debite sub 2.500 sau 2.000 m³/s. Frecvența și durata acestor perioade de debit redus sunt în creștere, accentuând riscul unor scăderi semnificative ale apelor în zonele critice.
Shaul de acțiuni concrete și alocări financiare, autoritățile urmăresc menținerea funcționării centralei pentru cât mai mult timp, în condițiile în care nivelul apelor continuă să scadă și să genereze riscuri pentru stabilitatea infrastructurii energetice.
