România amână închiderea unor centrale pe cărbune pentru a evita riscurile sezonului rece, în condițiile în care sistemul energetic național se confruntă cu dificultăți din cauza capacităților insuficiente și a condițiilor meteorologice nefavorabile. Decizia se pregătește să fie notificată Comisiei Europene, în contextul în care autoritățile vor să ajusteze jaloanele din PNRR pentru a evita penalități financiare și a asigura siguranța energetică.
Decizia de amânare a închiderii centralelor pe cărbune
Ministerul Energiei a decis să nu mai închidă, la 31 august, un grup de 330 MW de la Turceni și două grupuri de 150 MW și 150 MW de la Craiova, conform planurilor din PNRR. În schimb, se va închide centrala CET Govora, cu o putere instalată de 100 MW, deoarece există alternative pentru această capacitate.
Decizia de prelungire nu are încă o durată precisă, iar o decizie definitivă privind perioadă de menținere a acestor unități nu este anunțată.
Contextul actual și situația infrastructurii energetice
În martie, a fost închis definitiv grupul 4 al termocentralei Turceni, cu o putere de 285 MW, pentru a nu pierde un jalon din PNRR. În prezent, mai funcționează un singur grup la Turceni, după ce au fost închise toate cele opt în total.
Centrala Rovinari, controlată de CE Oltenia, mai operează cu trei grupuri energetice, totalizând 330 MW. Închiderea completă a centralei Ișalnița a fost deja realizată, iar centrala de la Craiova are licența redusă la o putere de 130 MW și se află în insolvență.
Studiul de adecvare trimis în martie către Bruxelles sugerează că în cazul în care majoritatea centralelor pe cărbune nu vor funcționa anul viitor, sistemul energetic național nu va mai putea asigura în condiții de siguranță funcționarea în scenariile de risc.
În teren, situația este critică. Estimările indică faptul că termocentrala de la Mintia, cu o capacitate planificată de 1.000 MW, nu va putea funcționa la această capacitate în iarnă. Centala nouă de la Iernut, cu 430 MW, nu va fi operațională decât în teste. Proiecte de centrale pe gaze, precum cele ale Elcen sau cele ale CE Oltenia cu Tinmar și Alro, sunt în faze de construcție cu termene extrem de îndepărtate și există riscul ca unele să nu fie finalizate niciodată.
De asemenea, seceta și debitul redus al Dunării afectează centralele hidro, iar centrala de la Cernavodă funcționează cu un singur reactor, puterea sa fiind astfel redusă și expusă opririi în cazul unor condiții meteorologice nefavorabile.
Impactul asupra finanțelor și posibilele penalizări
Ministerul Energiei estimează că, dacă nu se vor păstra aceste unități, România riscă să piardă fonduri din componenta de grant a PNRR, inclusiv 771 milioane de euro pentru jalonul de decarbonare.
În cazul în care raportul de progres al țării în această direcție va fi evaluat, Comisia Europeană ar putea aplica o penalizare de 124,4 milioane euro, reprezentând 17% din suma totală de 771 milioane euro, ținând cont de proporția gradului de realizare a jaloanelor.
Guvernul român a primit semnale că Bruxelles-ul ar putea fi mai îngăduitor, analizând respectarea progresului general, nu doar a jalonului specific. Varianta unei legi promovate de PSD, votată de Parlament și momentan nepromulgată de președinte, prevede suspendarea închiderilor pe cărbune până la apariția unor capacități alternative, însă această lege ar pune în pericol jaloane și sume deja acordate pentru alte proiecte de reducere a emisiilor, impactând fondurile din PNRR.
Dacă legea va fi promulgată, România ar putea pierde până la un miliard de euro, din cauza afectării caracterului ireversibil al țintelor și jaloanelor deja îndeplinite.
În prezent, autoritățile române și Bruxelles-ul nu au stabilit încă o dată clară privind durata amânării închiderilor, însă situația energetică critică indică nevoie de măsuri rapide pentru asigurarea funcționării sistemului în sezonul rece.
