Guvernul german a aprobat un proiect de lege ce va permite serviciilor de informații să obțină noi competențe operaționale, inclusiv manipularea datelor în atacuri cibernetice, și intenționează să elimine restricțiile din perioada postbelică. Legea, care trebuie să fie votată de parlament, va modula puterile serviciilor de informații externe și interne, în contextul unor incidente recente și al creșterii nivelului de amenințare.
Modificări anticipate pentru serviciile de informații din Germania
Proiectul de lege prevede extinderea atribuțiilor BND, serviciul german de informații externe, condus de Martin Jäger, fost ambasador al Germaniei în Ucraina. În condițiile în care nivelul amenințărilor a crescut considerabil de la invazia Rusiei în Ucraina, BND va avea dreptul să participe la atacuri cibernetice de tip „hack-back” și să modifice instrucțiuni privind fabricarea armelor sau să le facă nepericuloase în faza de producție.
Serviciul de securitate internă, BfV, va beneficia de relaxarea unor restricții care-i vor permite colectarea, stocarea și analiza unei cantități mai mari de informații, surse care vor putea fi păstrate pentru perioade mai lungi și cu sprijinul inteligenței artificiale. Autorizațiile pentru percheziții online și supravegherea locuințelor suspecte vor fi și ele facilitate.
Contextul și motivele reformatării
Guvernul condus de coaliția de centru-dreapta și centru-stânga, coordonată de Friedrich Merz, investește în modernizarea sistemului de securitate națională. Până acum, serviciile au avut un rol în principal defensiv și s-au confruntat cu lacune de capacitate în fața noilor amenințări.
Premierul Alexander Dobrindt a declarat pentru cotidianul Bild că transformarea serviciilor de informații într-un mod mai apropiat de caracteristicile unui serviciu secret reprezintă o „revoluție” în securitate, subliniind necesitatea de a fi „competitive și egal cu partenerii din lume”. El a menționat și că se vizează o confruntare mai eficientă cu terorismul de stat și extremismul.
Incidente recente și justificări pentru reformă
Un atac mortal cu mașina a avut loc la sfârșitul lunii iulie în timpul paradei Pride de la Berlin. Atacatorul, un islamist născut în Germania și cunoscut autorităților, a fost identificat ca fiind implicat prealabil în activități ce au suscitat îngrijorare. În săptămânile următoare, autoritățile au descoperit o dronă încărcată cu explozibili în apropierea unui avion cargo ucrainean pe aeroportul din Leipzig, un centru important pentru industria de apărare și transport.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina din 2022, agențiile germane au observat un nivel crescut de operațiuni de sabotaj, spionaj și atacuri informatice din partea actorilor statali, în special Rusia. Rezultatele acestor incidente au justificat extinderea atribuțiilor serviciilor de informații, conform oficialilor.
Controverse și critici asupra noii legislații
Proiectul de lege, de peste 700 de pagini, prevede, printre altele, posibilitatea agenților de informații de a șterge sau manipula date în cazul unor atacuri cibernetice. În plus, modificările permit agenților să poarte arme pentru autoapărare fără autorizare specială, dar interzic utilizarea forței în străinătate.
Planul guvernamental vizează intrarea în vigoare până la 1 ianuarie 2027, după adoptarea formală în parlament. În același timp, normele privind protecția datelor urmează să fie relaxate, ceea ce a suscitat critici asupra respectării drepturilor civile.
Reglementările vor permite serviciilor germane să folosească inteligența artificială pentru a extinde și eficientiza colectarea de informații, precum și pentru a obține autorizații pentru percheziții online și supravegherea locuințelor suspecților de infracțiuni.
Controlul civil și controversele legate de reformă
Reforma prevede consolidarea supravegherii asupra serviciilor de securitate prin crearea unui consiliu independent, în plus față de controlul deja exercitat de comisia parlamentară. Criticii, printre care comisarul federal pentru protecția datelor, Louisa Specht-Riemenschneider, au avertizat că instituția sa nu va mai avea competențe de monitorizare asupra BND, iar extinderea accesului la imaginile camerelor de supraveghere este contestată.
Purtătorul de cuvânt al Verzilor, Konstantin von Notz, a susținut că măsurile sunt „urgent necesare”, dar a menționat că proiectul „depășește limitele”. El a criticat în special competențele acordate BfV, considerând că acestea sunt dificil de conciliat cu principiul separării atribuțiilor între serviciile de informații și poliție, evocând astfel un risc de derapaj istoric.
Guvernul german vede însă în aceste modificări o oportunitate de a întări capacitatea de apărare a țării în fața unor amenințări în continuă evoluție.
