România se confruntă cu o criză energetică temporară cauzată de oprirea celor două unități ale centralei nucleare de la Cernavodă, din cauza debitului scăzut al Dunării. În această situație, cererea de energie devine mai dificil de gestionat, în special în intervalele din seara, când producția fotovoltaică scade și consumul rămâne ridicat. Necesitatea de import a energiei crește, iar rafinarea modului de utilizare devine esențială pentru echilibru și costuri.
Unitățile de la Cernavodă și impactul asupra sistemului energetic
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost închisă pe 13 august, ambele din cauza debitului foarte scăzut al Dunării. Cele două reactoare au o capacitate totală de aproximativ 1.400 MW și, în condiții normale, contribuie cu circa 20% la producția energetică a țării.
Estimări ale consumului și necesarului de import
Pentru 13 august, Ministerul Energiei estima un consum maxim de aproximativ 6.900 MW. În același timp, era anticipat un necesar de import de până la 2.300 MW. Capacitatea de import transfrontalier este de circa 4.000 MW, însă această limită nu acoperă pe deplin variațiile cererii, în special seara.
Problema disponibilității, nu a producției
Dana Dărăban, directoarea Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, a explicat că România nu se confruntă neapărat cu o deficit de producție, ci cu o problemă de disponibilitate a energiei în anumite intervale orare. Ea a menționat că perioada critică este între orele 19:00 și 23:00, când consumul continuă să fie ridicat, iar producția fotovoltaică nu mai este eficientă.
Gestionarea consumului pentru reducerea presiunii
Specialista subliniază importanța modului în care consumatorii utilizează energia. Mutarea unei părți din consum către orele din timpul zilei poate ajuta la reducerea presiunii din intervalul de vârf. Ea aduce ca exemplu folosirea aerului condiționat cu geamul deschis, practică frecvent întâlnită în instituțiile publice, pe care o consideră o risipă inutilă de energie.
Recomandări pentru reducerea cererii în orele de vârf
Dărăban sugerează limitarea marii consumatori de energie în intervalul 19:00 – 23:00, fără a se impune oprirea totală sau renunțarea la confort. Ea consideră că gestionarea corectă a acestui interval ar permite depășirea mai ușoară a crizei.
Economia de energie și impactul asupra facturii
Reprezentanta ACUE precizează că aproximativ jumătate din costul final al energiei provine din prețul energiei active, adică efectiv ce plătește consumatorul pentru achiziție. Restul sunt costuri reglementate, controlate de autorități și incluse în factură, fără influența furnizorului.
Importanța gestionării și diversificării metodelor de măsurare
O gestionare mai eficientă a consumului se poate realiza dacă numărul contoarelor inteligente este mai mare. Aceste dispozitive permit măsurarea în funcție de intervalul orar și pot sprijini oferte diferite de preț, în funcție de momentul consumului.
Proiecte de implementare a contoarelor inteligente
Montarea contoarelor inteligente nu a fost o prioritate în perioada de reglementare încheiată în 2024. O inițiativă finanțată din fonduri europene va urmări instalarea a aproximativ 800.000 de astfel de dispozitive.
Posibilitatea tarifelor dinamice pentru stimularea schimbării comportamentului
Contoarele inteligente, combinate cu oferte de preț variabil, pot motiva consumatorii să își ajusteze utilizarea energiei. Există deja în piață astfel de opțiuni, iar România se îndreaptă spre adoptarea unui sistem în care ora de consum influențează tariful.
Pe fondul situației actuale, eficientizarea consumului și ajustarea comportamentului utilizatorilor vor fi capitalizate pentru a ameliora presiunea asupra sistemului energetic, în condițiile opririi temporare a unor unități nucleare și a debitului scăzut al Dunării.
