Președintele Greciei, Konstantinos Tasulas, a solicitat recunoașterea genocidului suferit de grecii pontici din Anatolia, apreciind că Turcia trebuie să-și asume responsabilitatea pentru persecuțiile și expulzările populației elene din regiunea nord-asiatică.
Declarație în contextul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului
Tasulas a făcut aceste afirmații sâmbătă, într-un discurs susținut la Sanctuarul Panaghia Soumela din nordul Greciei. Evenimentul a fost organizat în memoria mănăstirii Sumela din provincia Trabzon, construită în 1952, și are loc anual cu ocazia acestei sărbători religioase.
Reiterarea apelului pentru recunoaștere internațională
Președintele elen a subliniat obligația Greciei de a face cunoscută lumii existența și tragicul evenimentului, considerând că recunoașterea genocidului de către Turcia ar demonstra o atitudine responsabilă și un respect pentru drepturile umane. El a afirmat că „Turcia ar trebui să recunoască acest genocid pentru a demonstra că astfel de practici crude și abominabile de epurare etnică nu își au locul în lumea modernă”.
Context istoric al populației grecești din Anatolia
Populația greacă de pe coasta de est a Mării Negre și din nordul Anatoliei avea o prezență de aproape trei milenii în regiune. În secolele al XIII-lea și al XV-lea, această comunitate a format Imperiul Trapezuntului, considerat unul dintre statale succesoare ale Imperiului Bizantin.
Persecuții și schimb de populație
Odată cu ascensiunea naționalismului turc la începutul secolului al XX-lea, populația creștină vorbitoare de limbă greacă a fost considerată un element alogen. În acea perioadă, această comunitate a fost supusă persecuțiilor și masacroanelor din cauza politicii de etnicizare a statului turc, culminând cu acordul de „schimb de populație” semnat între Grecia și Turcia în 1923, care a dus la dispariția aproape totală a acestei comunități.
Impactul în diaspora greacă
Mulți dintre descendenții grecilor pontici care au fost afectați de aceste evenimente locuiesc în prezent în Macedonia, nordul Greciei, unde se află și Sanctuarul Panaghia Soumela. Comunitățile din această regiune păstrează memoria și identitatea culturală a populației pierdute.
Context internațional și recunoașteri
Turcia până în prezent nu a recunoscut oficial genocidul armenilor din perioada 1915-1917, acuzație susținută de peste 20 de state, printre care Statele Unite, Franța și Germania. Guvernul turc contestă aceste acuzații și afirmă că în acea perioadă au murit atât armenii, cât și turcii, din cauza Primului Război Mondial, neacceptând responsabilitatea pentru ceea ce numește incidente armene.
Președintele Konstantinos Tasulas a reiterat importanța recunoașterii genocidului grecilor pontici în contextul unei opinii internaționale încă divizate asupra evenimentelor din începutul secolului al XX-lea.
