China a adoptat o strategie agresivă pentru a-și extinde potențialul de represalii în domeniul comercial, utilizând instanțe controlate de stat pentru a contracara sancțiunile occidentale. Acțiunile Beijingului manifestă o schimbare radicală în modul în care gestionează relațiile comerciale globale, punând companiile străine în dificultate dacă respectă sancțiunile SUA sau UE.
Extinderea jurisdicției chineze în litigiile internaționale
Guvernul chinez folosește acum instanțe interne pentru a impune măsuri de răspuns la sancțiuni. Aceste instanțe pot audia și decide în litigiile transfrontaliere privind sancțiunile, indiferent de jurisdicțiile în care activează companiile implicate. De la 2020, abordarea a fost tot mai frecventă, fiind similară cu tactica Moscovei, care a trimis litigii comerciale legate de sancțiuni în instanțe rusești, rezultând hotărâri favorabile neutralizării măsurilor restrictive externe.
Beijingul interferează în răspunsurile legale ale companiilor străine, încercând să contracareze politicile occidentale. Noile reglementări permit ca legile din China să fie utilizate pentru a contesta și a bloca respectarea sancțiunilor externe, neutralizând astfel efectul acestora.
Legi și instrumente de contramăsuri adoptate de China
Printre legislațiile introduse de China se numără Legea privind controlul exporturilor (2020), Lista entităților nesigure (2020), Legea împotriva sancțiunilor străine (2021) și Regulile de blocare (2021). Acestea sunt complementate de Regulamentul privind combaterea jurisdicției străine neloiale, planificat pentru 2026, și de prevederi pentru securitatea lanțurilor de aprovizionare, tot pentru 2026.
Legea împotriva sancțiunilor străine, în special, permite entităților și persoanelor fizice chineze să acționeze în judecată și să solicite despăgubiri companiilor sau indivizilor implicați în aplicarea sancțiunilor occidentale, dacă acestea refuză să-și îndeplinească obligațiile contractuale din cauza sancțiunilor.
Aceste prevederi permit, de asemenea, entităților chineze să refuze să respecte legea altor țări, fiind protejate printr-un mecanism similar Statutului de blocare din UE, dar cu un domeniu de aplicare mai larg. Evaluarea respectului pentru legislația străină se face după criterii precum încălcarea dreptului internațional, amenințarea suveranității și a securității naționale.
Trecerea de la defensiv la ofensivă în legislație
Regulamentul de jurisdicție extins permite Beijingului să aplice decizii internaționale și asupra acțiunilor din afara Chinei, dacă acestea au o „legătură rezonabilă” cu China. Aceasta indică o politică de compromis între apărarea intereselor naționale și exercitarea influenței asupra companiilor și activităților externe.
Această evoluție crește riscul de conflicte între legile chineze și cele occidentale pentru companiile care activează în China sau depind de infrastructura și datele controlate de Beijing. Belarus și Rusia au folosit deja această abordare pentru a contracara sancțiunile externe.
Impactul asupra multinaționalelor și schimbările de regulamente
Instituțiile globale nu pot mai considera respectarea legislației SUA sau UE ca fiind singura opțiune sigură. Drept urmare, companiile pot fi acuzate și sancționate în China, dacă Beijingul consideră că participarea la aplicarea sancțiunilor occidentale reprezintă o „măsură restrictivă discriminatorie”.
Această situație alterează calculele companiilor multinaționale, care anterior evitau riscul sancțiunilor externe, având în vedere dominația dolarului și capacitatea statelor occidentale de a extinde aplicarea legilor proprii. Astfel, respectarea sancțiunilor occidentale poate însemna acum riscuri legale pentru companiile care operează în China.
Diferente față de modelul american
China nu dispune de influență financiară la nivelul Statelor Unite. În schimb, Beijingul își construiește avantajul în domenii precum mineralele critice, lanțurile de aprovizionare, piața internă și controlul asupra datelor. Aceste elemente devin o armă strategică în competiția globală.
Inițiative pentru reducerea vulnerabilităților economice
Pentru a diminua dependența de economia occidentală, China promovează rețele alternative de plăți și încearcă internaționalizarea yuanului. Sistemul CIPS, alternativă la SWIFT, este implementat în paralel cu proiectul de monedă digitală mBridge și pilotarea yuanului digital. Aceste măsuri reduc influența fluxurilor financiare occidentale și întăresc autonomia economică a Beijingului.
