Edmond Niculușcă a devenit o figură publică cunoscută în ultimele zile în România, datorită controverselor generate de o discuție despre merdenele și un clip video realizat în apropierea Patiseriei Amzei. Înainte de această expunere, activitatea sa era concentrată pe proiecte legate de patrimoniu, cultură și urbanism în București.
Cariera și implicarea în patrimoniu
La vârsta de 16 ani, în 2006, Edmond Niculușcă a fondat Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate (ARCEN), fiind elev la Școala Centrală din București. Unul dintre primele sale proiecte a fost salvarea și restaurarea Școlii Centrale, construind astfel o relație de lungă durată cu patrimoniul Capitalei.
ARCEN a extins activitatea cu inițiative precum „Cu bastonul prin București” și „Catalog București”, dedicate descoperirii istoriei și arhitecturii orașului. Prin aceste proiecte, organizația a documentat zeci de mii de imobile și a promovat conservarea patrimoniului arhitectural.
Activitate în administrația publică și poziția de consilier
În 2016, Niculușcă a devenit consilier al ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu. În perioada 2020, a fost numit consilier personal al primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, cu atribuții legate de patrimoniu și consolidarea clădirilor vulnerabile seismic. La 3 decembrie 2020, a fost detașat pentru 12 luni în funcția de director adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.
Deși a ocupat această poziție, în vara anului 2021, a participat la concursul pentru postul de director adjunct, însă nu a fost declarat admis. Nici ceilalți candidați înscriși nu au obținut calificativ, iar Niculușcă a continuat să exercite funcția prin detașare până în 2022.
După încheierea mandatului în administrația publică, Edmond Niculușcă a declarat că intenționează să continue activitatea pentru București dintr-un alt context și a început să se implice în proiecte private de recuperare a patrimoniului.
Proiectul La Mița Bicicleta și restaurarea clădirilor istorice
În 2022, Niculușcă a devenit unul dintre cofondatorii proiectului La Mița Bicicleta – Stabiliment Creativ, alături de doi parteneri. Proiectul a vizat restaurarea Casei Mița Bicicleta, situată pe strada Biserica Amzei, o clădire istorică asociată cu figura Maria Mihăescu, cunoscută drept Mița Biciclista.
Casa a fost adaptată pentru evenimente culturale, expoziții, petreceri și tururi ghidate, fiind un punct de reper pentru zona Amzei. În 2026, proiectul a fost extins cu investiții de până la 1,7 milioane de euro din 2023, și ajunsese să angajeze 67 de persoane, conform declarațiilor sale și ale partenerilor.
Implicarea în alte proiecte de patrimoniu
După ieșirea din Primăria Capitalei, Niculușcă s-a implicat în proiectul de restaurare a fostului Cinema Marconi, un edificiu Art Deco de pe Calea Griviței, abandonat de mai mulți ani. Planurile vizează transformarea fostului cinematograf într-un centru cultural, cu sală de cinema și spații expoziționale.
În paralel, continuă activitatea și în cadrul ARCEN, cu inițiative menite să susțină regenerarea urbană și dezvoltarea zonei Amzei.
Scandalul merdenelelor și explozia de notorietate
În august 2026, notorietatea lui Niculușcă a atins un nou nivel după apariția într-un videoclip realizat lângă Patiseria Amzei. În înregistrare, acesta vorbea despre merdenelele lui Nea Mihai, referindu-se la ingredientele folosite și la preferința anumitor consumatori pentru aceste produse.
Clipul a stârnit reacții negative online, fiind interpretat drept elitist și snobist. În urma acestei controverse, mulți oameni s-au mobilizat și au mers în număr mare să cumpere merdenele de la patiseria lui Nea Mihai, iar imaginile au devenit virale.
Reprezentanții La Mița Biciclista și-au cerut scuze public pentru mesajul transmis, declarat că nu a fost intenția lor, și l-au numit pe Nea Mihai „un simbol al Pieței Amzei”. controversy a mutat atenția de la proiectele culturale la o dispută socială legată de diferențele de clasă și elitism.
Aceasta a reprezentat momentul în care Edmond Niculușcă a devenit un nume cunoscut pe larg, depășind sfera proiectelor de patrimoniu și intrând în discuții despre elitism și reprezentarea socială în București.
